Din 2018, Guvernul Tudose introduce un sistem de pedepsire a administraţiilor locale care încheie anul pe plus. „Noile măsuri fiscale sancţionează tocmai primăriile performante, care reuşesc să atragă venituri şi să facă economii”, acuză primarul Ilie Bolojan.

„Revoluţia fiscală” a Guvernului Tudose prevede măsuri penalizatoare tocmai la adresa administraţiilor locale care au venituri proprii şi fac economii. Prin diminuarea de la 16% la 10% a impozitului pe venit aplicat angajaţilor din fiecare localitate, bugetele pentru investiţii ale primăriilor vor scădea anul viitor cu 30%, scrie ebihoreanul.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Imagini spectaculoase cu premierul Marcel Ciolacu la Marea Moschee ...

Cîrstoiu: Mandatul meu este pe masa coaliţiei. Am fost cam ...

Întrucât municipalitatea nu poate achiziţiona peste noapte bunuri sau servicii, economiştii Primăriei au răscolit contabilitatea în căutarea unor datorii aferente împrumuturilor contractate sau lucrărilor încă neplătite.

Hotărât să nu lase un leu în vistierie, Bolojan a convocat lunea trecută Consiliul Local ca să aprobe plăţi de 18 milioane euro din cele 20 milioane euro aflate în conturile oraşului. Cea mai mare sumă – 7,9 milioane euro – a vizat plata cu 4 ani mai repede a creditului luat în 2008 de fostul primar Petru Filip de la banca Dexia pentru achiziţia celor 10 tramvaie Siemens.

Pe listă au mai figurat şi plăţi de 4,8 milioane euro către Luxten pentru lucrările de extindere a reţelei de iluminat. „Pe lângă riscul pe care îl implică creşterea continuă a preţului valutei, avem avantajul de a economisi 700.000 euro doar din dobânzile pe care nu le mai plătim către Dexia şi încă aproximativ 50.000 dolari din cele prevăzute în contractul cu Luxten”, a argumentat directorul economic Eduard Florea (foto).

Convinşi de acesta, consilierii locali au mai aprobat fără discuţii şi rambursarea anticipată a unui credit de 1,5 milioane euro contractat cu BRD şi a unui împrumut de 500.000 euro luat de la Ministerul Finanţelor pentru cofinanţarea proiectelor europene din precedentul ciclu bugetar. În aceeaşi şedinţă, consilierii au aprobat şi capitalizarea Termoficare cu circa 3,2 milioane euro, bani din care anul viitor societatea va achiziţiona terenuri sau clădiri care ar putea fi executate silit în urma falimentului iminent al Electrocentrale.

Primăria a ajuns să toace 20 milioane euro în doar câteva zile nu atât pentru că veniturile oraşului ar fi explodat, cât pentru că a făcut cheltuieli sub aşteptări. Zeci de investiţii programate pentru anul acesta nu au mai avut loc din diverse motive. Anul 2017 a fost unul prost pentru atragerea de fonduri europene. „În multe cazuri ghidurile de finanţare şi apelurile de proiecte au apărut prea târziu ca să mai ajungem în faza de a da bani pentru lucrări efective”, spune şeful Direcţiei de Proiecte, Marius Moş. 

Spre exemplu, proiectele de reabilitare termică a spitalelor Judeţean şi Municipal, a liceelor Ortodox şi Onisifor Ghibu, precum şi a Grădiniţei 20, estimate la 5 milioane euro, sunt şi acum pe masa finanţatorilor. „Au trecut de faza evaluării, au fost punctate, dar n-am ajuns să plătim decât pentru studiile de fezabilitate şi pentru alte documentaţii”, spune Moş. Din acelaşi motiv a fost amânată pentru anul viitor reabilitarea termică a încă 48 de blocuri, a casei Darvas La Roche şi a viitorului muzeu al masoneriei.

În plus, municipalitatea a reportat lucrări deja începute, precum reabilitarea dealului Ciuperca şi finalizarea drumului rapid, şi abia s-a apucat de exproprierile necesare pentru continuarea drumului expres până la Real II. De parcă nu era de ajuns, Primăria a ratat finanţarea europeană cerută pentru refacerea zidurilor Cetăţii, pentru că nu a dovedit dreptul de proprietate asupra lor, iar acum se judecă cu finanţatorul.