Pe 27 februarie seara, când a plecat de la serviciu, Ancka Gaica a întâlnit pe stradă un bărbat în vârstă de 73 de ani.

„L-am văzut sărman, cu hainele murdare, ude, cu niște pantofi mărimea 46 (aprox) și fiind vizibil că poartă la picior cu 3 nr mai mici. Îl întreb dacă vrea o pătură…(mătușa mea cumpărându-mi una nouă recent și dorind să o donez pe cea veche, având acest gând de mai de mult timp)…însă nu am avut cui… El spune: „Desigur, vreau pt că eu am una care e cam subțire (acestea au fost cuvintele lui). Am zis: „Haideți cu mine acasă și v-o dau cu drag!”, a povestit Ancka Gaica pe Facebook.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Celebru cântăreț, în stare gravă după ce s-a împușcat ...

Rețetă pentru cel mai gustos orez sârbesc din lume. Un ingredient ...

Apoi, în drum spre casă, tânăra l-a întrebat dacă a mâncat în acea zi, iar bătrânul a spus că nu a avut timp: „Hmmm…Oare?! Era 21:30 când l-am întâlnit… Era clar…nu avea bani… Sufletul meu, inima și mintea mea în secundele următoare mi-au dictat: astăzi mâncăm împreună cina acasă la mine. Și așa am făcut. Ce aveam de mâncare? Niște mazăre cu pui, făcută acum 2 zile, niște ouă, lapte, halva, fructe și legume și niște felii crocante de secară. Am mâncat, am povestit…ora 00:00″.

Așa tânăra a aflat și povestea tristă a bătrânului: „Un om extraordinar și foarte deștept, care știe 2 limbi străine la perfecție (italiana și engleza). Engleza mai ales, scris și vorbit la perfecție, întrucât a stat în America (Chicago) timp de 23 de ani, plecând la vârsta de 34 de ani. [Din cauza – n.r.] dorului de casă, de mamă și a câtorva probleme personale a hotărât să revină în România, acum aprox 15 ani. O decizie nu tocmai înțeleaptă, aș zice eu, în final, deoarece în România nu mai avea pe nimeni în afară de mama lui (pe atunci). Cu alte cuvinte, acum e singur pe lume, (fratele lui murind anul trecut) și trăind cu un ajutor social de 130 de lei/lună, stând într-o casă dărăpănată, cu o cameră, fără încălzire, fiind moștenire de la părinții lui. Are 18 ani de lucru în România, dar nu mai are cartea de muncă, actele ca dovadă …nimic…A lucrat 8 ani în SUA cu acte, în rest la negru”.

„Afară frig…hainele și pantofii uzi de la ninsoarea de afară…zona unde stă nu o cunosc, mijloc de transport nu mai era disponibil, trebuia să îi chem un taxi întrucât eu nu am mașină. Decizia mea…să facă o baie caldă și să rămână aici…zis și făcut. Mâine va fi o zi mai bună, cu noi începuturi și cu un nou prieten și bunic”, își încheie Ancka povestea.