La întrebarea ‘Dacă aţi avea posibilitatea să alegeţi acum între comunism (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) aşa cum era înainte de 1989 şi democraţie (regim democratic cu economie liberă, de piaţă), dvs. ce aţi alege?’, 80,9% dintre români au răspuns că preferă democraţia, în timp ce 14,3% ar alege comunismul; 4,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

În cazul segmentării răspunsurilor în funcţie de vârstă, din totalul populaţiei şi din fiecare categorie de vârstă, opţiunea cea mai puternică pentru democraţie se regăseşte în categoria 31-50 de ani (85%). Categoria 18-30 de ani preferă democraţia în proporţie de 82,8%, iar cei de peste 50 de ani – de 77%. În cazul celor care şi-au exprimat opţiunea în favoarea comunismului, segmentarea în funcţie de vârstă este următoarea: 18,8% – grupa de vârstă peste 50 de ani, 11,3% – segmentul 18-30 de ani, 31-50 de ani în proporţie de 10,3%. În ceea ce priveşte non-răspunsurile, 5,9% sunt din grupa 18-30 de ani, 4,7% sunt din segmentul 31-50 de ani, iar 4,2% pe grupa de peste 50 de ani.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

‘După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democraţie este puternică. În ciuda dificultăţilor sociale ale perioadei de tranziţie şi a unor neîmpliniri evidente ale regimului democratic – încrederea în structurile cheie ale democraţiei precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică – imensa majoritate a românilor s-au ataşat de democraţie. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câştig pentru naţiunea română obţinut în acest sfert de secol de libertate’, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP.

Dacă s-ar reînfiinţa Partidul Comunist Român cu aceleaşi obiective politice precum înainte de 1989 şi ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar vota cu acest partid, în timp ce 8,1% nu sunt hotărâţi. 72,9% nu ar vota PCR, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

‘Procentul voturilor favorabile PCR este identic cu procentul celor care preferă comunismul în dauna democraţiei. Dacă avem în vedere şi ponderea nehotărâţilor, putem vorbi astăzi de un bazin de 15-20% de români care iau în calcul un vot pentru Partidul Comunist Român la 25 de ani de la scoaterea sa în afara legii. Deşi elementele de nostalgie s-au disipat în timp, ele rămân încă active la nivelul unei şesimi dintre români. Este electoratul potenţial al unui ipotetic partid comunist sau al unor partide anti-sistem. Acest bazin a fost preluat la alegerile parlamentare din 2012 de PP-DD şi PRM, dar în acest moment este mai degrabă nereprezentat, ceea ce ar putea duce la apariţia unor noi formaţiuni de nişă care să valorifice acest electorat în perspectiva alegerilor din 2016’, explică Remus Ştefureac.

‘Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România’ a fost realizat de INSCOP Research la comanda ‘Adevărul’ în perioada 27 noiembrie-2 decembrie. Volumul eşantionului a fost de 1.076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti, într-un total de 73 de localităţi (oraşe mari, medii, mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011.