„Orice procedură de infringement apare atunci când o ţară nu transpune o directivă care este obligatorie într-un anumit interval. (…) Noi, până în aprilie 2018 aveam obligaţia ca stat să transpunem această directivă privind prezumţia de nevinovăţie. Nu s-a întâmplat, pentru că a fost generat tot acest scandal pe tema justiţiei încă de anul trecut pornind de la Ordonanţa 13 şi până în ziua de astăzi – ştiţi bine schimbările pe care şi le doresc, revocarea şefului DNA, schimbările la legile justiţiei, coduri – motiv pentru care toate lucrurile acestea au trenat. (…) Am să cer în Comisia specială să discutăm cu prioritate transpunerea acestei directive şi deciziile CCR pe articolele neconstituţionale sau parţial declarate neconstituţionale din coduri pentru că acestea sunt realele priorităţi, să punem în acord cu deciziile CCR sau cu textul directivei. (…) O să cer acest lucru în prima şedinţă a Comisiei speciale să discutăm transpunerea acestei directive, este necesară, este în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor omului şi a respectării drepturilor suspecţilor, este un lucru firesc dezbătut la nivel european, motiv pentru care sigur trebuie implementată de urgenţă în legislaţia din România, aşa cum spune directiva, nu cu excesele pe care PSD-ALDE şi le doresc în această materie”, a declarat Gorghiu, vineri, pentru AGERPRES.

Ea a subliniat că această directivă este obligatoriu de transpus în legislaţia românească.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

„Sunt unul dintre cei care susţine că această directivă este obligatoriu de transpus şi trebuie transpusă în litera şi spiritul acestei directivei, nu aşa cum domnul Iordache şi colegii lui de la PSD şi-au dorit să o transpună şi anume cu formulări bombastice, favorabile exclusiv celor din PSD”, a spus senatorul PNL.

Alina Gorghiu a subliniat că Guvernul nu ar trebui să transpună această directivă în legislaţia românească printr-o Ordonanţă de Urgenţă.

„Nu am să accept să văd venită de la Guvern o Ordonanţă care să nu fie supusă nici dezbaterii publice, nici cu factorii de decizie din sistemul judiciar, doar pentru că Parlamentul nu a avut bunul simţ să discute această directivă în termenul pe care şi l-au asumat. (…) Toate declaraţiile preşedintelui Comisiei (n.r. – Florin Iordache), asumate în numele PSD, au fost că până pe 1 aprilie vom transpune această directivă în legislaţia românească. Vreau să văd că este o prioritate. (…) Exclud nevoia unei Ordonanţe de Urgenţă pe tema aceasta, pentru că Ordonanţa înseamnă lipsă de dezbatere, lipsă de transparenţă şi n-aş vrea să mă gândesc că PSD a mers până în punctul acesta şi a încheiat cu transpunerea doar pentru a putea trece prin OUG şi a evita o dezbatere reală în Parlament şi a isca scandal în societate atunci când se va constata ce conţine Ordonanţa”, a subliniat senatorul liberal.

Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei europene 343 din 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, conform site-ului executivului comunitar.

Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil sunt consacrate în articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), articolul 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (PIDCP) şi articolul 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Directiva ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată.

Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei suspectate sau acuzate de săvârşirea infracţiunii rămâne definitivă. Acţiunile în justiţie şi căile de atac care pot fi introduse numai după ce hotărârea în cauză rămâne definitivă, inclusiv acţiunile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive.