Augustin Lazăr, după rapoartele Comisiei de la Veneţia: Au confirmat îngrijorările procurorilor

Publicat: Marţi, 23 Octombrie 2018 18:04 // Actualizat: Marţi, 23 Octombrie 2018 18:04 // Sursa: romaniatv.net

Procurorul general, Augustin Lazăr, declară că opinia Comisiei de la Veneția cu privire la modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală confirmă îngrijorările procurorilor. Șeful Ministerului Public mai spune că, dacă modificările vor intra în vigoare, „vor cauza incertitudine legală pentru o perioadă lungă de timp”.

Procurorul general arată și că multe dintre modificările aduse în Parlament Codurilor penale „ar putea afecta grav eficacitatea sistemului judiciar  în lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave”. De asemenea, în perspectiva dezbaterilor care vor avea loc, din nou, în cele două Camere pe Codul penal și Codul de procedură penală, Augustin Lazăr precizează „disponibilitatea” Ministerului Public de a contribui la „reevaluarea” modificărilor.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, reamintește demersurile făcute de Ministerul Public prin care au fost analizate propunerile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, inclusiv prin consultarea unităților de parchet și a structurilor specializate, analize ce au identificat prevederile neconstituționale care afectau aspecte esențiale ale procesului penal, reglementarea unor infracțiuni, precum și încălcarea standardelor privind calitatea legilor, privind securitatea juridică.

În acest sens au fost și comunicatele din datele de 19 iunie 2018, 25 iunie 2018, 3 iulie 2018 și 13 iulie 2018.

Concluziile Avizului Comisiei de la Veneția cu privire la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, adoptat la data de 20 octombrie 2018, au confirmat îngrijorările procurorilor cu privire la faptul că noile coduri vor conține, în situația intrării în vigoare, contradicții care vor cauza incertitudine legală pentru o perioadă lungă de timp.

De asemenea, multe dintre modificări ar putea afecta grav eficacitatea sistemului judiciar  în lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave.

Luând act de recomandarea Comisiei de revizuire în ansamblu a legilor de modificare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă disponibilitatea Ministerului Public de a contribui, prin consultarea tuturor unităților de parchet, la sprijinirea demersurilor de reevaluare a modificărilor Codului penal și a Codului de procedură penală, astfel încât să se creeze prin adoptarea acestor acte normative premisele îndeplinirii rolului constituțional de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Totodată, atrage atenția asupra concluziei formulate în Avizul Comisiei de la Veneția privind modificările aduse legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și 317/2004, adoptat la data de 20 octombrie 2018, conform căreia independența procurorilor poate fi afectată de prevederile privind numirea și eliberarea din funcție a procurorilor din vârful ierarhiei și care stabilesc rolul ministrului justiției în aceste proceduri, precum și asupra recomandării de reexaminare a acestor prevederi prin menținerea rolului CSM și a Președintelui României”.

Comisia de la Veneţia a publicat luni opinia privind modificările aduse legilor Justiției, respectiv opinia privind modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală. În aceasta din urmă, Comisia afirmă că au fost adoptate amendamentele printr-un proces legislativ rapid şi netransparent. În legătură cu Codul penal, cea mai importantă constatare este aceea că dezincriminează fapte având legătură cu abuzul în serviciu, ceea ce face aproape imposibilă condamnarea celor vinovaţi, iar în privinţa Codului de procedură penală consideră că modificările trebuiesc revizuite în ansamblu, cu accent pe anumite prevederi.

„Modificările propuse la articolul 297 (din Codul Penal - n.r.) par într-adevăr să creeze, fără o argumentaţie convingătoare, premisele unei dezincriminări de facto a multor fapte având legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu. Aşa cum au subliniat mai mulţi interlocutori din România ai Comisiei de la Veneţia, acestea vor face mult mai dificil, dacă nu imposibil de investigat şi de condamnat persoane pentru această infracţiune”, se arată în raportul Comisiei de la Veneţia referitor la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.

Conform documentului, aceasta contravine atât obligaţiilor internaţionale asumate de România în legătură cu lupta anticorupţie, cât şi propriilor eforturi ale ţării în acest sens, precum şi standardelor în ceea ce priveşte statul de drept.

Comisia de la Veneţia solicită ca, având în vedere aceste observaţii, modificările propuse la articolul 297 paragraful 1 să fie revăzute inclusiv din perespectiva obligaţiilor României în ceea ce priveşte instrumentele internaţionale anticorupţie.

Tot în ceea ce priveşte Codul Penal, comisia recomandă să se reconsidere şi să se modifice, în lumina comentariilor formulate în prezentul aviz, dispoziţiile care reglementează corupţia (articolele 291 şi 292), delapidarea (articolul 295) ,  să se reexamineze şi modifice, în lumina observaţiilor făcute în prezentul aviz, alte dispoziţii cu un impact mai general, cum ar fi cele privind termenele de prescipţie (articolele 154-155), mărturia mincinoasă (articolul 273) şi compromiterea intereselor justiţiei (articolul 277);  să se reconsidere şi să se modifice dispoziţiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121) şi definiţia funcţionarului public (articolul 175), pedeapsa accesorie (articolul 65), pentru a le alinia la obligaţiile internaţionale ale ţării.

Referitor la Codul de procedură penală, recomandarea Comisiei de la Veneţia este să se revizuiască complet legea de modificare în ansamblul său, ţinând cont de observaţiile specifice prezentate în prezentul aviz, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului de justiţie penală.

Deşi întregul set de amendamente ar trebui revizuit în detaliu, Comisia atrage în special atenţia cu privire la normele privind comunicarea privind investigaţiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), mijloacele de probă şi incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă [articolul 139 alineatul , 143, 153, 168), precum şi dreptul de a fi informaţi şi de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 şi 92) ar trebui, dar şi la dispoziţiile finale şi tranzitorii", se precizează în comunicat.

1 Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
Augustin Lazăr Comisie Venetia legi justiţie parchet general procuror general
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
24 oct 00:08
Răspunde | Votează email 0 email
S-o ros...
Condrea trăiește, el doar a fost “retras”.
Portalul informațional US24.ro venea anul trecut cu dezvăluiri exclusive despre moartea tinerilor din clubul „Colectiv”, cazul Hexi Pharma, moartea lui Dan Condrea și legătura dintre Hexi Pharma și tragedia din „Colectiv”, pe care, la 2 ani de la tragedie, le republicăm, pentru interes general.
US24.ro citează o sursă, fost consilier parlamentar, care face dezvăluiri cu prețul vieții sale.
„Cu prețul vieții mele, fie ea prețioasă sau nu, tabloul complet al premeditării unui masacru, și vă solicit să aveți bunăvoința de a-l citi până la sfârșit, cu atentie sporită: Preambul: La nivel mondial există doar câțiva producători de napalm”, menționează sursa.
„Eu public, așa cum bine știți, o postare în care afirm că în Hexi se produceau droguri de mare risc, mai precis heroina”, scrie fostul consilier parlamentar.
La nivel mondial există doar câţiva producători de napalm. Ei sunt singurii certificaţi DEA pentru a produce napalm. Unul din producătorii americani de napalm are o caracteristică: el este unicul producător mondial, legalizat, de DOM — un drog precursor al amfetaminei. Deci produce atât napalm cât şi dom.
HEXI PHARMA ARE BIROURILE IN BLOCUL S.R.I.!
Oficial, producția de napalm este pentru armatele și alte structuri militarizate ale lumii, iar productia de DOM este pentru industria farmaceutică.
În luna iunie 2015, Serviciul Român de Informaţii primeşte o informare de la un avertizor din Direcţia de Combatere a Crimei Organizate, Serviciul Antodrog, cu privire la faptul că o importantă companie românească de medicamente produce anhidridă acetică (precursor al heroinei), această substanţă nefiind utilizată în compoziţia niciunui dezinfectant produs de compania respectivă. Astfel, Hexi Pharma folosea anhidrina pentru a produce heroină.
SRI începe să urmărească eventuale „importuri” făcute de c
1
EUR
4.6639
RON
18 Nov
noapte -3 °
zi 4 °
Ultimele joburi adaugate
24 H