„Interceptarile din dosar vor fi contestate, dat fiind faptul ca si in acest dosar, DNA a beneficiat de sprijinul SRI in momentul in care a efectuat si a pus in aplicare acele masuri de supraveghere si de interceptare.

Interceptarile reprezinta undeva la 30% din materialul probator pe care se sustine acuzatia si nu doar cu privire la Sorin Oprescu, ci si la ceilalti acuzati din dosar. In sarcina lui Sorin Oprescu vorbim de patru interceptari ambientale, care, daca ma intrebati, nu au o relevanta in sustinerea acuzatiei. Daca vor fi anulate, cu atat mai bine„, a spus avocatul lui Sorin Oprescu.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Acesta a explicat că după depunerea contestaţiei, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti vor decide dacă înlătură sau nu interceptările ca „mijloace de probă”. „Acesta este un motiv pentru care Curtea de Apel Bucuresti decide daca inlatura sau nu aceste mijloace de proba. De altfel, noi am invocat si alte mijloace de proba care, in opinia apararii au fost obtine nelegal„, a conchis acesta.

Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a depus joi o plângere la CSM față de judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel București, ocazie cu care avocatul său a anunțat că vor fi contestate interceptările din dosarul în care edilul este anchetat pentru fapte de corupție.

Sorin Oprescu și avocatul său Viorel Mocanu a fost joi la CSM, unde au depus o sesizare în care susțin că magistratul Camelia Bogdan ar fi săvârșit abateri disciplinare când a judecat și s-a pronunțat asupra măsurii preventive.

Oprescu a spus că dorește un proces echitabil și a adăugat că a dat de bună credință declarația în fața judecătorului de drepturi și libertăți.

„Am depus o plângere împotriva judecătoarei Bogdan Camelia, pentru că în ședința de judecată în care era vorba despre validarea sau nu a arestării doamna judecător a făcut apel la o serie întreagă de fapte care nu aveau nicio legătură cu presupusa faptă. Ba, mai mult decât atât, consider că și-a depășit obligațiunile luând un rol de ‘procuror șef’ și recomandând procurorului, ca și când aș fi fost absolut vinovat și ar fi fost vorba despre o sentință și nu de o discuție asupra stării preventive, iar procurorul de caz a urmat întru totul toate aceste recomandări”, a spus fostul edil la sediul CSM.

Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a afirmat joi că niciunul dintre cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă ca urmare a deciziei CCR privind neconstituționalitatea dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”. 

11 inculpaţi au invocat neconstituţionalitatea interceptărilor

Deja, inculpaţi din 11 dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au invocat neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de alte persoane decât procurorii şi poliţiştii judiciari, constatată în 16 februarie de Curtea Constituţională şi publicată miercuri, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

La nivelul Parchetului instanţei supreme au existat anul trecut 2.800 de dosare instrumentate cu sprijinul SRI şi trimise în judecată, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Aceste dosare sunt din întreaga ţară şi nu se referă la cauzele DNA şi DIICOT în care se regăsesc interceptări efectuate de specialiştii Serviicului Român de Informaţii (SRI).

Concret, precizează sursele citate, este vorba de solicitări prin care se cere judecătorilor să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale în cazul acelor inculpaţi pentru care plaja probatorie cuprinde şi interceptări efectuate de SRI.

Sorin Oprescu, trimis în judecată în noiembrie pentru fapte de corupţie, a introdus joi la Curtea de Apel Bucureşti o astfel de cerere.

Curtea Constituţională a decis, pe 16 februarie, că articolul 142, alineatul 1, din Codul de procedură penală, potrivit căruia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţional.

Decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia este neconstituţional articolul din Codul de procedură penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale, se aplică dosarelor aflate pe rol, conform motivării CC publicate miercuri.

Procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri seară, la Digi 24, că excepţia de neconstituţionalitate a interceptărilor SRI a fost deja invocată în dosare ale DNA după 16 februarie, rămânând ca judecătorii să decidă dacă aceste probe au fost legal administrate.

”Categoric la momentul administrării acestor probe procurorii DNA au respectat legea. (…) Faptul că o anumită probă a fost administrată în conformitate cu legea şi ulterior a apărut o decizie a Curţii Constituţionale nu ar trebui să aibă un efect asupra probelor legal administrate”, a declarat Kovesi.

Şefa DNA a mai arătat că folosirea interceptărilor ţine de normele de procedură penală, în aplicarea cărora nu poate fi invocată legea penală mai favorabilă.