Preşedintele Traian Băsescu a spus că în cererea adresată RA-APPS nu a menţionat o reşedinţă anume pe care să o primească după încheierea mandatului în calitate de şef de stat. „Eu nu am cerut o vilă anume. Eu am cerut o locuinţă de protocol şi un birou, aşa cum scrie legea. Tot în lege mai scrie că mai am două luni după încheierea mandatului de stat în locuinţa care mi-a servit ca reşedinţă în timpul mandatului”, a declarat şeful statului.

Totodată, Băsescu a spus că niciodată nu a solicitat două vile. „Nu stau cu căciula în mână la Victor Ponta să-mi dea una din cele şapte case ale lui. E un protocol care trebuie respectat pentru asigurarea securităţii preşedintelui pe timpul vieţii, dar am înţeles c-o dă la o fundaţie. Vrea să dea la o fundaţie nu ştiu ce vilă au reparat ei pe la Snagov.”, a spus şeful statului.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Acesta a spus fundaţia ce urmează a primi vila de la Snagov ar fi înfiinţată de către europarlamentarul Cătălin Ivan împreună cu soţia premierului, Daciana Sârbu. „Am înţeles că europarlamentarul Ivan a făcut la Bruxelles o fundaţie cu Daciana Sârbu şi înţeleg că Ponta vrea să dea lui Ivan şi Dacianei Sârbu această vilă ca să-şi pună sediul fundaţiei”, a spus Băsescu.

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat, marţi, că nu se pune problema ca preşedintele Traian Băsescu să primească o locuinţă de protocol într-una din vilele RA-APPS din afara Bucureştilor. Ponta a spus că viitorul fost preşedinte va primi „o locuinţă micuţă” în Capitală.

„Nu cred că trebuie să-i dăm ditamai palatul la Snagov, ci o locuinţă în Bucureşti. Ne uităm la RA-APPS, îi dăm o locuinţă micuţă să nu deranjeze pe nimeni”, a declarat Victor Ponta adăugând că Traian Băsescu, ca fost şef de stat, nu va primi ca locuinţă de protocol vreuna din vilele de la Snagov întrucât acestea sunt scoase la vânzare. „Dacă doreşte să o cumpere, i-o dăm”, a afirmat premierul.

Acesta a arătat că, dacă Traian Băsescu va fi nemulţumit de locuinţa primită, nu are decât să o refuze. „O să căutăm o locuinţă pe care să i-o punem la dispoziţie pe care poate să o refuze şi să se mute în apartamentul din strada Mihăileanu”, a spus primul-ministru.

El a sugerat că Traian Băsescu ar putea să nu se bucure prea multă vreme de locuinţa de protocol. „Eu am încredere în justiţie că sigur nu rămne în stradă (…) Cred că Traian Băsescu nu va avea nevoie de locuinţă de la Guvern, se va ocupa statul. Are o mulţime de dosare ce aşteaptă seara de 21 decembrie”, a mai spus Ponta.

Preşedintele PSD nu a exclus nici varianta unei a treia suspendări a lui Traian Băsescu, în ultimele zile de mandat. „Mai e timp. Mi s-ar părea extrem de incorect ca el să plece cu pensia şi casa de la stat”, a comentat Ponta.

Legea 406/2001 le acordă foştilor şefi ai statului român, fie că au fost preşedinţi sau monarhi, o serie de drepturi menite să le asigure o bătrâneţe liniştită şi prosperă. Numai că aceste drepturi nu se mai acordă în cazul în care preşedintele este demis prin referendum sau primeşte o condamnare penală definitivă.

Articolul 2 al Legii 406/2001 prevede care sunt aceste privilegii pe care un fost preşedinte le primeşte: folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Indemnizaţia de fost preşedinte se acordă, indiferent dacă beneficiarul obţine venituri din salariu sau pensie. Aceste drepturi nu se transmit succesorilor în caz de deces, urmaşii fiind obligaţi să părăsească locuinţa primită de la stat în termen de 60 de zile de la moartea fostului preşedinte.

În cazul în care este demis prin referendum, preşedintele nu mai beneficiază de aceste drepturi. Articolul 1, alineatul 3 al legii, stabileşte: „Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum.”