Peste 90% din sancţiuni au fost aplicate pentru practici anticoncurenţiale, respectiv înţelegeri între companii şi abuz de poziţie dominantă, şi doar 1% pentru omisunea notificării unei tranzacţii.

Din 1997 şi până în prezent, au fost declanşate 345 investigaţii, din care aproape 52% reprezintă autosesizări.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Cum eviți aglomerația din supermarketuri înainte de Paște. ...

Voucher de 2.500 lei. Magazinul care vine cu oferta care bate ...

Din totalul de 345 de investigaţii, 69,2% au avut ca obiect practici anticoncurenţiale, respectiv înţelegeri între companii şi abuz de poziţie dominantă, iar peste 15% au vizat concentrări economice (tranzacţii) care nu au fost notificate autorităţii de concurenţă.

”Prin combinarea mecanismelor pe care le avem la dispoziţie, bilanţul activităţii instituţiei cuprinde realizări de dimensiuni semnificative: sancţiuni în valoare totală de 574 milioane euro, în urma instrumentării cazurilor de practici anticoncurenţiale (un caz complex, de referinţă este investigaţia de pe piaţa carburanţilor), intensificarea activităţii normative, un exemplu de succes fiind eliminarea comisionului de rambursare anticipată la credite, şi implementarea unor noi proiecte – Monitorul Preţurilor, comparatorul de preţuri în domeniul alimentar”, a spus Chiriţoiu, transmite News.ro.

Toate aceste acţiuni au generat consumatorilor economii de peste un miliard de euro, conform estimărilor Academiei de Studii Economice.

Bugetul autorităţii de concurenţă, în cei 20 de ani de funcţionare, este de aproximativ 158,7 milioane euro. În 2004, Oficiul Concurenţei a fost preluat de Consiliul Concurenţei.

Din 1997 până în prezent, Consiliul Concurenţei a emis 4.028 decizii, din care 515 au fost decizii de sancţionare sau prin care au fost acceptate angajamente din partea companiilor.

Până la sfârşitul anului 2003, se emiteau decizii distincte pentru constatarea încălcării legii şi pentru sancţionarea companiilor. Din 2004, odată cu modificarea Legii Concurenţei, această metodologie a fot schimbată, fiind emisă o singură decizie atât pentru constatare, cât şi pentru sancţionare. Schimbarea de metodologie şi eliminarea unor obligaţii de notificare au condus la scăderea  numărului de decizii emise.

”Am devenit mai eficienţi în îndeplinirea obiectivului nostru principal, de detectare şi sancţionare a practicilor anticoncurenţiale – derulăm mai multe cazuri, într-o perioadă mai scurtă -, iar deciziile noastre sunt, în ultimii ani, confirmate de instanţă, în totalitate. La ora actuală, putem spune că suntem o instituţie eficientă, puternică, care acţionează similar celorlalte autorităţi de concurenţă din statele membre ale Uniunii Europene”, a menţionat Chiriţoiu.

Obiectivul autorităţii de concurenţă nu este acela de a aplica sancţiuni, ci de a promova regulile de concurenţă, astfel încât toţi actorii din piaţă şi să cunoască atât modul prin care pot fi protejaţi legal în cazul în care ar fi victime ale unor practici anticoncurenţiale, cât şi riscurile la care se expun în cazul în care încalcă regulile, potrivit autorităţii.