BNR: Noua proiecţie indică o uşoară accelerare a creşterii economice în trimestrul IV 2016, urmată de o oarecare încetinire

Banca Națională a României (BNR) estimează o ușoară accelerare a creșterii economice în trimestrul patru al anului 2016, după o decelerare semnificativă în trimestrul anterior, urmată, însă, de o încetinire, reiese din minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 6 ianuarie 2017.

RomaniaTV.net
13 ian. 2017, 19:50
BNR: Noua proiecţie indică o uşoară accelerare a creşterii economice în trimestrul IV 2016, urmată de o oarecare încetinire

"Membrii Consiliului au arătat că noua proiecție pe termen scurt indică o ușoară accelerare a creșterii în termeni trimestriali a PIB în trimestrul IV 2016, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, urmată de o oarecare încetinire", se arată în documentul citat, publicat vineri.

Pe de altă parte, reprezentanții conducerii BNR sunt de părere că presiunile inflaționiste ar putea fi amplificate de nerealizarea investițiilor publice și a reformelor structurale, care pot afecta potențialul de creștere a economiei românești și, în paralel cu stimularea consumului, să genereze o adâncire a deficitului de cont curent.

"Evaluarea făcută de membrii Consiliului a evidențiat și prevalența riscurilor în sens ascendent la adresa prognozei pe termen scurt, legate de evoluțiile postelectorale, cu implicații asupra perspectivei mai îndepărtate a inflației. S-a apreciat că riscurile la adresa perspectivei inflației ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare în continuare a realizării investițiilor publice și a reformelor structurale, de natură să afecteze potențialul de creștere a economiei românești, și să conducă, în asociere cu stimularea prioritară a consumului, la o mai amplă deschidere în perspectivă a gap-ului pozitiv al PIB, dar și a deficitului de cont curent", se mai arată în minuta BNR.

Cu toate acestea, unii membri ai Consiliului au arătat că, deși creșterea economică din anii 2015 și 2016 a fost relativ înaltă și determinată preponderent de consum, aceasta nu a condus la o creștere îngrijorătoare a deficitului de cont curent. O explicație în acest sens s-a referit la faptul că în structură, creșterea cererii interne a fost acoperită parțial din producția internă.

Pe de altă parte, datele BNR, publicate vineri, arată o adâncire a deficitului de cont curent în primele 11 luni din 2016, la 3,44 miliarde de lei, față de aceeași perioadă a anului 2015, când deficitul extern a fost de 1,24 miliarde de euro. "În perioada analizată, balanța bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,59 miliarde de euro, respectiv cu 936 de milioane de euro, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 309 milioane de euro, iar balanța serviciilor un excedent mai mare cu 631 de milioane de euro", se menționează în comunicatul băncii centrale.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat decizia de politica monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Astfel, CA al BNR a decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, menținerea la +/—1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

„Membrii Consiliului au arătat că noua proiecție pe termen scurt indică o ușoară accelerare a creșterii în termeni trimestriali a PIB în trimestrul IV 2016, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, urmată de o oarecare încetinire”, se arată în documentul citat, publicat vineri.

Pe de altă parte, reprezentanții conducerii BNR sunt de părere că presiunile inflaționiste ar putea fi amplificate de nerealizarea investițiilor publice și a reformelor structurale, care pot afecta potențialul de creștere a economiei românești și, în paralel cu stimularea consumului, să genereze o adâncire a deficitului de cont curent.

„Evaluarea făcută de membrii Consiliului a evidențiat și prevalența riscurilor în sens ascendent la adresa prognozei pe termen scurt, legate de evoluțiile postelectorale, cu implicații asupra perspectivei mai îndepărtate a inflației. S-a apreciat că riscurile la adresa perspectivei inflației ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare în continuare a realizării investițiilor publice și a reformelor structurale, de natură să afecteze potențialul de creștere a economiei românești, și să conducă, în asociere cu stimularea prioritară a consumului, la o mai amplă deschidere în perspectivă a gap-ului pozitiv al PIB, dar și a deficitului de cont curent”, se mai arată în minuta BNR.

Cu toate acestea, unii membri ai Consiliului au arătat că, deși creșterea economică din anii 2015 și 2016 a fost relativ înaltă și determinată preponderent de consum, aceasta nu a condus la o creștere îngrijorătoare a deficitului de cont curent. O explicație în acest sens s-a referit la faptul că în structură, creșterea cererii interne a fost acoperită parțial din producția internă.

Pe de altă parte, datele BNR, publicate vineri, arată o adâncire a deficitului de cont curent în primele 11 luni din 2016, la 3,44 miliarde de lei, față de aceeași perioadă a anului 2015, când deficitul extern a fost de 1,24 miliarde de euro. „În perioada analizată, balanța bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,59 miliarde de euro, respectiv cu 936 de milioane de euro, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 309 milioane de euro, iar balanța serviciilor un excedent mai mare cu 631 de milioane de euro”, se menționează în comunicatul băncii centrale.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat decizia de politica monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Astfel, CA al BNR a decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, menținerea la +/—1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.