“Aproape pitită” în centrul vechi al bucureştilor, mica Biserica Răzvan este cea mai veche dovadă a dorinţei de unire a românilor.
MATERIAL REALIZAT ÎN CADRUL „BUCUREȘTI – CENTENAR” – PROGRAM CULTURAL DERULAT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC.
A fost zidită în 1597 de către Ştefan al II-lea, Răzvan Voievod, domnul Moldovei, în semn de înfrăţire a românilor din ţările surori, pe când s-a aliat cu Mihai Viteazul. Era un simbol nemaiîntâlnit până atunci de conştiinţă naţională. Pisania spune că „Jupân Ianache Văcărescu vel agă şi jupâneasa Stanca cu fii lor” au rezidit-o în 1706. Stilul simplu al construcţiei e propriu primului mileniu creştin, încă o dovadă a vechimii sale. Deşi aparent mică, zidurile îi sunt zdravene şi au reuşit să o facă să dăinuiască până astăzi, cu toate că a trecut prin toate necazurile istoriei bucureştilor: cutremure, războaie şi mari incendii. Catapeteasma, restaurată recent, este o adevărată capodoperă, atât prin frumuseţea dantelăriilor sculptate în lemn, cât şi prin vechimea sa. Cu Biserica Răzvan începe nu numai una dintre cele mai vechi căi ale Bucureştilor – Calea Moşilor, dar şi istoria unei aspiraţii care avea să se împlinească abia în 1918: unirea tuturor românilor.
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20