Ortodoxe
Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Dezlegare la peşte)

Greco-catolice
Sf. aep. Ambrozie al Milanului

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Dorin, eroul fără mantie de la ISU Neamț! Gestul care l-a ...

Schimbări uriașe pentru această categorie de români! Cu cât ...

Romano-catolice
Ss. Ambrozie, ep. înv.; Maria Giusseppa Rosselo, călug.

Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş este pomenită în calendarul creştin ortodox la 7 decembrie.

Sfânta Filofteia s-a născut la începutul veacului al XIII-lea în oraşul Târnovo. I s-a dat din botez numele Filofteia (iubitoarea de Dumnezeu), lucru pe care îl va dovedi cu fapta în cursul scurtei sale vieţi pământeşti. Încă din copilărie, Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele şi cuvintele Sfintei Scripturii, posturile şi rugăciunea. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia, urmând astfel cuvântul Mântuitorului.

Era atât de milostivă, încât îşi dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea celor nevoiaşi, astfel şi-a atras mânia tatălui său şi a mamei sale vitrege, care o băteau şi o chinuiau, întunecaţi fiind de mânie şi de ură. Tatăl său, aflat pe câmp şi martor fiind cum Sfânta împărţea săracilor din mâncarea pe care trebuia să i-o ducă lui, într-o izbucnire de furie, a lovit-o cu un topor, în acest fel Sfânta Filofteia şi-a dat sfârşitul.

Sfânta Filofteia nu a suferit moarte de mucenică în perioada marilor persecuţii împotriva creştinilor, dezlănţuite în vremurile mai de demult de împăraţi persecutori, nu erau tirani ca să poruncească, nu erau muncitori care să chinuiască. Ci, ea a fost chinuită în vreme de pace, în vreme de creştinătate, nu de cei străini, ci chiar de cel ce a născut-o şi de mamă sa vitregă.

Tradiţia consemnează faptul că, dorindu-se aducerea trupului Sfintei Filofteia în cetatea Târnovei, acesta nu a putut fi ridicat şi mutat. Episcopul locului, înţelegând că voia muceniţei era alta decât de a merge în Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăţi, mănăstiri şi biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, trupul ei a putut fi mutat din loc, înţelegându-se că acolo va fi locul depunerii moaştelor ei.

Astfel, în timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaştele sale au fost aduse cu mare alai în Ţara Românească şi aşezate la Curtea de Argeş, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeş (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află şi astăzi.