CALENDAR ORTODOX. Sfinţii Cuvioşi Mucenici din Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“, aflată în Pustiul Iudeii, au pătimit pe la anul 800, când Ierusalimul era sub stăpânirea arabilor. Împreună cu stareţul lor, Vasile, cuvioşii slujeau lui Dumnezeu ziua şi noaptea, în multă nevoinţă. Pacea lor era însă, adeseori, tulburată de năvala păgânilor, care jefuiau sfintele lăcaşuri. Astfel, în Postul Mare, în săptămâna dinaintea Stâlpărilor (Patimilor Domnului), când monahii se aflau la rugăciune, a năvălit o ceată de şaizeci de păgâni care a făcut măcel. Au dat foc chiliilor, prădând sărăcăciosul avut al smeriţilor călugări, dar, când să dea foc şi mănăstirii, li s-a părut că vine o oaste în ajutor călugărilor şi au fugit. Însă în Joia cea Mare, din Săptămâna Patimilor, fiind război între arabi în Palestina, jefuitorii au năvălit din nou în sfânta mănăstire şi au ucis pe cei ce mai rămăseseră în viaţă. Câţiva părinţi s-au ascuns într-o peşteră din munte, cu odoarele mănăstirii, însă păgânii au pus foc la gura peşterii, pierind astfel toţi cei dinăuntru. Aşa au primit cununa muceniciei părinţii Ioan, Serghie, Patrichie şi toţi care se aflau cu ei în mănăstire.