Chirurgul Leonid Rogozov avea la acea vreme 27 de ani şi era singurul medic al navei Ob, care la începutul lunii decembrie 1960 a debarcat pe coasta Antarcticii un mic grup de exploratori care trebuiau să construiască o nouă baza sovietică, potrivit Daily Mail.

Citeşte şi Povestea INCREDIBILĂ a bărbatului care a călătorit GOL, pe GRATIS, 17296 de kilometri FOTO

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

O americancă stabilită în România demontează stereotipurile ...

Adrian Minune, la detectorul de minciuni: „Nu ți-aș spune ...

În februarie, la doar două luni după ce au ajuns acolo, baza Novolazarevskaya era chiar înainte de începerea iernii polare, cu furtuni de zăpadă, îngheţ extrem şi întuneric total. Din acel moment, oamenii erau izolaţi de restul lunii până în luna decembrie a anului următor.

Chiar dacă totul mergea bine, în luna aprilie, Rogozov a început să se simtă rău, având stări de greaţă, slăbiciune, dureri abdominale şi febra de 37.5 °C. Într-un final, el şi-a dat seama că suferă de apendicită şi a început să urmeze un tratament cu antibiotice. Deoarece acesta nu a avut efect, starea lui s-a înrăutăţit rapid şi singurul mod să îşi salveze viaţa a fost să se opereze singur de apendicită, fiind prima şi ultima oară când un doctor a făcut o astfel de procedură.

Mai mult, el a trebuit să se opereze fără mănuşi, deoarece trebuia să stea într-o poziţie semi-culcată, să vadă ceea ce face. de asemenea, s-a bazat pe simţul tactic. După un sfert de oră de la anestezie, 20 ml de procaină de 0,5%, a făcut o incizie de 10-12 centimetri. În timp ce îşi folosea mâinile să caute prin abdomen a simţit cum îl cuprinde slăbiciunea din cauza pierderilor masive de sânge. De asemenea, spre ghinionul său, atunci când îşi căuta apendicele, a realizat că îşi facăuse o leziune unde nu trebuia şi a început să o sutureze.

Citeşte şi INCREDIBILA POVESTE a HOTELULUI deschis de 1.300 de ANI: 46 de generaţii l-au condus până acum VIDEO

La fiecare 4-5 minute trebuie să se oprească timp de 20-25 secunde, din cauza slăbiciunii. Într-un final, cu toate că se temea că nu o să supravieţuiască, a reuşit să îşi scoată apendicele, să coasă tăietura şi îşi termine intervenţia, undeva în jurul orei de patru dimineaţa, după cum arată relatările din jurnalul personal.

După patru zile în care continuă tratamentul cu antibiotice, intestinul său începe iar să funcţioneze. Astfel, după alte două săptămâni de la operaţie, Rogozov şi-a scos firele şi a fost complet refăcut. În mod incredibil, s-a întors la muncă.

„Nu mi-am permis să mă gândesc la nimic altceva decât la ceea ce trebuia să fac. Era necesar să mă înarmez cu curaj şi să strâng din dinţi„, a scris ulterior chirurgul în jurnalul lui, reuşind să facă un lucru unic în istoria Medicinii.