Construcţia barajului din Indonezia face parte din programul ambiţios „Noul Drum al Mătăsii” promovat de China şi destinat dezvoltării infrastructurii în aproximativ 70 de ţări dintre Asia şi Europa.

Indonezia, care se confruntă în mod regulat cu întreruperi în furnizarea energiei electrice, are nevoie urgentă de consolidarea capacităţii de producţie a energiei.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Însă oamenii de ştiinţă estimează că acest proiect ar putea marca sfârşitul acestei specii de urangutan recent descoperită, care cuprinde doar circa opt sute de exemplare care trăiesc în pădurea tropicală primară din Batang Toru din nordul insulei Sumatra.

În inima pădurii, care găzduieşte şi alte specii de maimuţe, cum ar fi giboni şi maimuţe siamang, dar şi tigri de Sumatra, compania indoneziană PT North Sumatra Hydro Energy a dezvoltat un proiect de 1,6 miliarde de dolari care ar urma să fie dat în funcţiune în anul 2022.

Acesta este susţinut financiar de Sinosure, o companie publică din China, şi de Bank of China, potrivit documentelor consultate de AFP, în timp ce Sinohydro, un alt gigant chinez, care a construit Barajul celor Trei Defileuri, s-a ocupat de proiectare.

Unii ecologişti denunţă proiectul susţinut de China în ciuda riscurilor de mediu. ”Această problemă este acutizată de noile drumuri ale mătăsii”, o iniţiativă care reprezintă ”un tsunami cu peste 7.000 de proiecte”, a subliniat profesor Bill Laurance, directorul Centrului pentru mediu tropical şi dezvoltare durabilă în cadrul universităţii australiene James Cook.

Portocalii, mustăcioşi şi cârlionţaţi

Până recent, oamenii de ştiinţă credeau că există doar două specii de urangutan, cea din Borneo şi cea din Sumatra. Însă biologul Erik Meijaard a observat în 1997 o populaţie de primate din această specie în Batang Toru. Studierea ADN-ului, craniului şi dinţilor acestora a demonstrat că era vorba despre o specie distinctă de urangutan, care a primit denumirea ştiinţifică Pongo tapanuliensis.

Aceşti urangutani de Tapanuli seamănă cu verii lor de Borneo. Ei au blana portocalie, mai ondulată în comparaţie cu cea a rudelor de Sumatra şi se disting totodată prin mărimea considerabilă a mustăţilor.

În cazul în care proiectul barajului hidroelectric de 510 de megawaţi va continua, o parte din habitatul natural al speciei va fi inundat şi va fi traversat de drumuri şi cabluri de înaltă tensiune.

Pentru Erik Meijaard, acest lucru ar putea reprezenta sfârşitul acestei specii cu număr redus de exemplare. „Drumurile vor aduce vânătorii şi localnicii. În general, în acel moment lucrurile merg prost”, a explicat pentru AFP omul de ştiinţă olandez.

„Dacă acest lucru se confirmă pe singurul teritoriu al speciei, nu va aduce nimic bun”, a precizat el.

Habitat ameninţat

Chiar şi în aceste condiţii, aceste ameninţări abia sunt menţionate în studiul de impact asupra mediului înconjurător realizat de PT North Sumatra Hydro Energy, potrivit oamenilor de ştiinţă care l-au consultat.

În luna august, Forumul indonezian pentru mediu a depus o plângere împotriva avizului acordat acestui proiect de autorităţile guvernamentale provinciale. Efectele asupra faunei şi opinia comunităţilor locale care trăiesc în aval de baraj nu au fost luate în considerare suficient de către companie, estimează Yuyun Eknas, responsabil din cadrul asociaţiei.

PT North Sumatra Hydro Energy şi Ministerul Mediului din Indonezia nu au răspuns solicitărilor AFP de a comenta pe marginea acestui subiect.

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), filială a Băncii Mondiale, abordată iniţial pentru a finanţa proiectul, a ales să nu se implice în această iniţiativă. Însă parteneri chinezi, precum Bank of China şi alţii, şi-au confirmat susţinerea.

„Sperăm că cei care finanţează acest proiect vor realiza problemele de mediu şi sociale asociate cu acesta şi se vor retrage”, a declarat Yuyun Eknas, activist în domeniul mediului.

Ambiţiosul program de construire a infrastructurilor între Asia şi Europa, dezvăluit în anul 2013 de preşedintele Xi Jinping, şi noile „Drumuri ale Mătăsii” se numără printre cele câteva zeci de proiecte din Indonezia, printre acestea figurând şi o primă legătură feroviară de mare viteză între capitala Jakarta şi Bandung.

Urangutanul de Tapanuli este ”la fel de veche ca cea mai timpurie specie a strămoşilor noştri direcţi”, a declarat în 2017 pentru DPA Erik Meijaard. ”Ea a evoluat de-a lungul a circa trei milioane de ani pentru a se adapta în linişte condiţiilor specifice din această parte a tropicelor din Asia”.