Cutremurul a fost resimtit in Muntenia, Moldova si Sudul Transilvaniei. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă anaunţat că pana la aceasta ora nu au fost raportate pierderi de vieti sau pagube.

 

Bucureştiul este vulnerabil la cutremur, iar acum Capitala are 183 de clădiri cu risc seismic care prezintă pericol public, consolidarea lor fiind absolut necesară.

Potrivit ultimelor date privind imobilele expertizate tehnic din punct de vedere seismic, actualizate de Primăria Capitalei în 9 septembrie, în Bucureşti sunt foarte multe imobile care necesită lucrări ample de consolidare, 173 fiind cu risc seismic extrem de ridicat, încadrate în clasa I, alte 183 fiind catalogate drept „pericol public”.

Situaţii prezentate recent de Ministerul Dezvoltării indică faptul că în Bucureşti, un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.

Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de „fondul construit vechi, din zona centrală”, dar şi de „condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii”. Un alt motiv este acela că „perioada proprie de vibraţie, de 1,4 – 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi”.