Cele mai periculoase EPIDEMII care AMENINŢĂ OMENIREA - GALERIE FOTO

Cele mai periculoase EPIDEMII care AMENINŢĂ OMENIREA – GALERIE FOTO

Ca şi Ebola care a izbucnit acum pe continentul african, lumea s-a confruntat de-a lungul istoriei cu epidemii care au decimat populaţia, cuprinzând nu numai ţări, ci continente întregi. Experţii au realizat un clasament al celor mai devastatoare epidemii de pe glob.

Sânziana Stancu

03 aug. 2014, 06:10

11 poze | VEZI GALERIA

În general, epidemiile de boli infecţioase pot izbucni oricând şi, practic, în oricare parte a lumii. Transformate în pandemii, acestea au un impact devastator. Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 1,4 milioane de oameni sunt victimele celor mai grave epidemii.

EBOLA

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României ...

Cine sunt actorii din spatele conflictelor armate din lume! Mircea ...

În PREZENT, a revenit în forţă Ebola. Actula epidemie este cea mai agresivă şi mai periculoasă dintre toate epidemiile de Ebola de până acum, au estimat experţii. A izbucnit în februarie, în Africa de Vest, s-a extins cu repeziciune şi deja pare „scăpată de sub control”, după cum au afirmat cei din organizaţia „Medici fără Frontiere”. Printre printre primele ei victime se numără inclusiv un medic de top, care s-a contaminat şi a murit în Liberia, de la pacienţii pe care încerca să îi vindece de cumplita boală pentru care nu există, practic, niciun medicament sau tratament specific şi, de asemenea, niciun vaccin. Aproximativ o sută de membri ai personalului medical al organizaţiei, precum şi medici locali, au luat virusul, iar 50 dintre ei au murit.

Boala atinge în unele cazuri o rată a mortalităţii de 90%. Este virusul care dă cele mai mari bătăi de cap specialiştilor din toată lumea. Virusul se transmite prin contact cu sângele infectat, cu lichidele biologice, cu tegumentele infectate, cu ulceraţiile provocate de virus şi cu organele bolnave. Se poate transmite şi sexual chiar şi după 40 de zile după ce o persoană s-a vindecat.

Citeşte şi Epidemia de EBOLA din Africa se EXTINDE şi riscă să AJUNGĂ şi pe alte CONTINENTE

Semnele contaminării sunt febră, durere de cap şi dureri musculare. Când apar vărsături cu sânge, diaree cu sânge şi sângerări ale ochilor, nasului şi ale uleraţiilor este semn că persoana respectivă a intrat în faza mortală.

MERS

Sindromul Repirator din Orientul Mijlociu sau virusul MERS a apărut acum doi ani în Arabia Saudită. Până acum a infectat 839 de persoane, între care 291 şi-au pierdut viaţa.

La început s-a crezut că acest virus ar fi provenit de la cămile, deoarece persoanele care au avut contact cu aceste animale ale deşertului s-au îmbolnăvit de MERS. Dar recent, o sexagenară din Iran, care nu pusese niciodată în viaţa ei mâna pe vreo cămilă şi nu avusese nicun contact cu obiecte brute confecţionate din piele sau blană de cămilă a murit din cauza acestui virus. Acum, virusul a ajuns şi în Statele Unite ale Americii, Asia şi Europa, unde s-au înregistrat cazuri izolate, iar specialiştii au ajuns la concluzia că MERS se poate transmite de la om la om, prin intermediul aerului inspirat, mai ales în mediul de spital.

CIUMA BUBONICĂ

Această epidemie, supranumită şi „moartea neagră”, care în trecut făcea ravagii este cunoscută acum mai mult din cărţile de istorie, aceasta nemaifiind o ameninţare la ora actuală. Totuşi, infecţia bacteriană care a ucis aproape o jumătate din populaţia Europei în secolul al 14-lea și mai multe milioane în timpul unui focar din China în secolul al 19-lea, este încă răspândită în Orient, ajungând recent pe prima pagină a ziarelor, când un oraș chinez de 30.000 a fost pus în carantină după moartea unui om despre care se crede că ar fi fost muşcat de o rozătoare în timp ce ara.

Citeşte şi Ciuma neagră a modificat genomul uman

Bacteria pestei este transmisă de purici şi se dezvoltă în tubul digestiv al acestora. Puricii se hrăneau cu sângele șobolanilor iar aceştia le-au transmis ciuma. În trecut, orașele portuare europene, insalubre și aglomerate, asigurau un mediu de viață propice pentru șobolani și purici. Când șobolanii au început să moară din cauza bolii, puricii au căutat altă sursă de sânge şi au găsit-o la oameni. Astfel, puricii infectați cu bacteria cauzatoare de ciumă prin intermediul șobolanilor, au cauzat moartea a milioane de oameni.

Citeşte şi A reapărut CIUMA BUBONICĂ. Un oraş a fost izolat TOTAL

În ultimul deceniu și jumătate au existat focare de ciumă peste tot în lume, inclusiv în Peru, Madagascar, India, Algeria și Republica Democrată Congo. Problema cea mai mare este aceea că, fiind foarte rară la ora actuală, există riscul de a nu fi identificată la timp la cel contaminat, iar persoana respectivă să moară din cauza lipsei unui tratament adecvat. Dacă este identificată la timp, atunci pacientul este trecut pe tratament cu antibiotice şi scapă de boală.

GRIPA AVIARĂ

Un alt virus care, în ultima vreme, pune tot mai multe probleme din cauza răspândirii rapide şi a numărului mare de cazuri de contaminare este virusul gripei aviare. Acest virus s-a „diversificat”, dezvoltând diferite tulpini, între care, în mod special, cea denumită H7N9 este foarte periculoasă. Aceasta provoacă suferinţe severe şi are o rată relativ mare de decese. De pildă, potrivit statisticilor recente, din 450 de cazuri de contaminare cu virusul H7N9, 165 s-au soldat cu deces.

Virusul de acest tip a fost observat prima oară în martie, 2013, în China, dându-le frisoane cercetătorilor din cauza rapidităţii cu care se transformă în noi variante, din ce în ce mai rezistente la tratament. Specialiştii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au recunoscut că „virusul gripei aviare are încă multe necunoscute”. Virusul se propagă pe cale respiratorie, dar poate fi stăvilită răspândirea lui prin măsuri de precauţie în caz de epidemie.

Printre noile tipuri de virusuri ale gripei aviare, H5N1, deşi foarte rar întâlnit, este fatal în două treimi din cazurile de contaminare. O altă rădăcină a virusului, H10N8, a fost descoperită în februarie, de către cercetătorii chinezi, care au cotat-o ca având „potenţial de pandemie”. OMS este preocupată, la momentul actual, de reducerea riscului de transmitere a virusului de la păsări la populaţiile locale.

HIV

Virusul HIV care provoacă SIDA a fost descoperit în anii 1980 şi, la ora actuală, afectează peste 35 de milioane de oameni din întreaga lume. Este un virus cu potenţial mortal, care se transmite pe cale sexuală şi prin sânge infestat (sex neprotejat, transfuzii, transplanturi, răni deschise, instrumente chirurgicale nesterilizate) şi, deşi s-au făcut progrese remarcabile în tratamentele acestei boli, totuşi, aceasta nu poate fi încă eradicată, răspândindu-se în continuare şi provocând decese. În 2013, s-au înregistrat 1,3 milioane de morţi de SIDA în toată lumea.

OMS consideră HIV ca fiind încă un pericol global şi estimează că numărul deceselor, în ciuda tuturor tratamentelor actuale şi viitoare, va face 39 de milioane de decese în următorii 30 de ani.

POLIOMIELITA

Este o boală cu potenţial extrem de mare de infecţie care îi afectează în special pe copiii cu vârste de până la 5 ani. A făcut obiectul unei vaste campanii de eradicare, pe plan global, începând din 1988, când cazurile de îmbolnăvire au fost reduse cu până la 99%. Din păcate, la ora actuală, virusul este endemic în trei ţări: Afganistan, Pakistan şi Nigeria, ţări care au rămas refractare la vaccinarea copiilor împotriva acestei boli îngrozitoare.

Boala este incurabilă, dar se poate preveni prin administrarea unui vaccin simplu şi foarte accesibil, care imunizează organismul. Odată declanşată, boala afectează sistemul nervos şi produce paralizie totală în numai câteva ore, până la 10% dintre copiii contaminaţi murind sufocaţi din cauza paraliziei musculaturii care asigură mişcările respiratorii.

Specialiştii OMS afirmă că, „atât timp cât există chiar şi un singur copil infectat, copiii din toate ţările sunt în pericol de a se contamina”. Este ceea ce se întâmplă în special în zonele de conflict, unde rezervele de medicamente şi vaccinuri devin greu accesibile sau dispar, cum este în prezent cazul Siriei, unde 36 de copii au fost contaminaţi, şi al Irakului, unde s-au înregistrat două cazuri din octombrie şi până în prezent, potrivit OMS. Specialiştii spus că, în cazul unei epidemii de poliomielită la nivel mondial, aceasta ar duce la apariţia a aproximativ 200.000 de cazuri anual, timp de un deceniu.

HEPATITA VIRALĂ

Hepatita virală face parte din grupul bolilor infecţioase care ucid anual aproximativ 1,4 milioane de oameni. Este motivul care i-a determinat pe experţi să afirme, potrivit statisticilor recente din Kenya, că, pentru prima oară, HIV nu mai este un „dezastru naţional”, infecţia fiind depăşită pentru prima oară în această ţară, de cazurile de hepatită virală.

Hepatita de tip C le dăn mult de furcă experţilor. Pentru această boală nu există încă un vaccin şi afectează, la ora actuală, între 130 şi 150 de milioane de persoane pe tot globul, ucigând anual aproximativ 500.000 de bolnavi.

În rândul narcomanilor care îşi injectează droguri în venă, incidenţa cazurilor de infecţie este de până la 50% din 12,7 milioane de persoane care folosesc această metodă de consum al drogurilor. Acele şi instrumentele medicale nesterilizate contribuie la răspândirea virusului, precum şi relaţiile sexuale neprotejate . De asemenea, virusul poate trăi în stare latentă în organismul uman, creând astfel un teren propice pentru răspândirea bolii, căreia i se mai spune şi „ucigaşul tăcut”.

POJARUL sau RUJEOLA

La ora actuală, aproximativ 84% dintre copiii din lumea întreagă sunt vaccinaţi împotriva pojarului. Totuşi, această boală specifică mai ales copilăriei face peste 120.000 de victime anual. Virusul se transmite prin tuse şi strănut şi rămâne contagios astfel răspândit în aer timp de până la 2 ore.

Epidemiile de pojar afectează chiar şi cele mai dezvoltate ţări din lume, cum sunt, de pildă, cazurile Noii Zeelande, unde au fost confirmate, în luna iulie, 100 de cazuri, în Waikato, precum şi în SUA, unde s-a înregistrat doar un caz deocamdată, în statul Indiana. Pojarul este însă mult mai răspândit în ţările aflate în curs de dezvoltare din Asia şi Africa.

Oficialităţile care se ocupă de programele de combatere a epidemiilor au afirmat că decesele cauzate de pojar s-au redus cu până la 78% în perioada 2000-2012, specialiştii vizând reducerea acestora la 95%, până în 2015.

MENINGITA

Este o infecţie gravă, care poate declanşa epidemii severe. Se manifestă prin febră mare, dureri de cap şi vomă. Afectează creierul şi măduva spinării şi poate ucide până la 10% din persoanele infectate într-un interval de 24 până la 48 de ore de la apariţia simptomelor.

Este întânită în Africa subsahariană. Cea mai recentă epidemie de meningită s-a produs în 2009 şi a afectat 14 ţări, provocând în total 5.000 de decese – cele mai multe din ultimii 20 de ani, potrivit statisticilor medicale. Specialiştii speră să dezvolte un vaccin nou, eficient, pentru populaţiile celor 26 de ţări africane afectate de meningită, din aşa-numita „centură africană a meningitei”, până în 2016. Este o boală extrem de virulentă şi periculoasă.

HOLERA

Epidemiile de holeră au cuprins, în trecut, tot globul. Boala nu a dispărut şi reprezintă o ameninţare pentru unele ţări în curs de dezvoltare, pentru zonele unde se produc dezastre naturale şi pentru zonele de conflict. În fiecare an, aproximativ 120.000 de persoane mor din cauza holerei, din 5 milioane de cazuri. Holera se ia din apa contaminată. Virusul poate ucide în câteva ore de la contaminare.

Împotriva holerei au fost fabricate vaccinuri, dar situaţia nu este pe deplin rezolvată numai prin vaccinare, ci sunt necesare sisteme de canalizare şi de dezinfectare a surselor de apă, în primul rând.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News