Legea va merge în plenul Camerei Deputaţilor, iar apoi la Senat, care este forul decizional.

Potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, interdicţia poate consta în decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului ori, dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, interdicţia poate consta în aceea că persoana nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. Totodată, potrivit aceluiaşi text, în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Pânişoară, candidatul ecologiştilor îl spulberă pe Cîrstoiu: ...

Marcel Ciolacu îl avertizează din nou pe Cătălin Cîrstoiu: ...

La mijlocul lunii martie, preşedintele Klaus Iohannis trimis legea Parlamentului pentru reexaminare, afirmând că, prin adoptarea acestei legi, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de membru al Uniunii Europene.

Şeful statului semnala că instanţa constituţională a precizat că nu are competenţa de a analiza caracterul just sau injust/potrivit sau nepotrivit al intervenţiei legislative, întrucât acest aspect ţine de oportunitatea măsurii, aceasta intrând în marja de apreciere exclusivă a Parlamentului (Decizia nr. 52/2018, publicată în Monitorul Oficiala al României, Partea I, din 7 martie 2018).