Plângerea penală adresată de Cristian Cioacă, prin avocatul Maria Vasii, Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, începe prin indicarea persoanelor reclamate. „Subsemnatul Cioacă Constantin Cristian (n.r. – urmează datele personale), depun prezenta plângere penală împotriva domnilor Dan Romulus Varga (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică), Lazăr Cristian (comisar-șef de poliție din cadrul IGPR-Direcția de Investigații Criminale – Serviciul de combatere a infracțiunilor contra persoanei), colonel Teodorescu Ion (din cadrul Serviciului de Protecție și Pază), în complicitate cu cetățeanul de naționalitate engleză James McCormick, ale cărui date nu le cunosc, și solicit ca organul de urmărire penală să procedeze la identificarea sa și la obținerea datelor specifice anchetei penale în conformitate cu Decizia Cadru 2008/978/JAI a C.E”, spune fostul poliţist condamnat pentru că şi-ar fi ucis soţia, potrivit ziarulring.ro.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Calendar ortodox 20 aprilie 2024. Cruce neagră. Sfântul Teotim ...

O femeie de 69 de ani a fost tâlhărită, în autobuz, de un ...

Cioacă a înaintat plângerea penală pentru ca procurorul, poliţistul şi sepepistul, dar şi cetăţeanul englez să fie cercetaţi, în procedură de urgenţă, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care fals intelectual și uz de fals, uzurpare de calităţi oficiale, represiune nedreaptă şi complicitate la represiune nedreaptă. În ceea ce priveşte falsul şi uzul de fals, Cioacă spune că aceste fapte ar fi fost „săvârşite prin aceea că au inserat în înscrisurile numite proces-verbal mențiuni false cu privire la aptitudinile dispozitivului numit ADE 650 – în fapt, o jucărie – și aceste înscrisuri au fost atașate rechizitoriului prin care am fost acuzat de infracțiunea de omor – înscrisuri ce conțineau mențiunea că soția mea sau cadavrului ei nu a fost găsit în interiorul teritoriului țării”.

DISPARIŢIA ELODIEI: Poliţiştii au reluat căutările după ce au aflat unde este

Cu privire la uzurparea de calități oficiale, Cioacă arată că ofiţerul SPP „Teodorescu Ion în complicitate cu domnul procuror Romulus Varga și cu domnul comisar Lazar Cristian au efectuat un pretins experiment judiciar cu un dispozitiv ce în aparență avea capacități de detecție, dar, în realitate, era un fals grosolan menit numai să distragă atenția de la lipsa unor probe care să susțină ipoteza acuzării”. În sfârşit, vorbind despre „represiune nedreaptă și complicitate la represiune nedreaptă”, Cioacă spune că a fost „trimis în judecată și condamnat inclusiv pe baza înscrisurilor false întocmite de către persoanele arătate, înscrisuri ce au primit valoare de «probe» în cauza penală în care am fost judecat sub acuzația de omor și profanare de morminte”.

Precizând că „aceste fapte penale au fost savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu- intentia fiind prezumata si din aceasta perspectiva, persoanele ce exercita autoritatea de stat in sistem judiciar fiind OBLIGATE sa cunoasca si sa aplice legea”, Cioacă solicită procurorilor militari „a instrumenta in procedura de urgenta aceasta cauza si a dispune anularea inscrisurilor intocmite in fals si administrate ca si probe in cauza penala in care am fost condamnat”. El invocă mai multe articole din conveţia Europeană a Drepturilor Omului care au fost încălcate prin folosirea cu rea credinţă a acelor dispozitive şi, în final, prin trimiterea lui în judecată, urmată de condamnare, în baza unui dispozitiv… „de jucărie”. El spune: „Ma vad indreptatit a promova prezenta plangere deoarece o ancheta corecta si completa , la care eram indreptatit inca din faza de urmarire penala , in conformitate cu prevederile art 2 din CEDO, art 6 CEDO, art 5, art 100 cpp, ar fi stabilit adevarul si astfel nu ar fi fost posibila trimiterea mea in judecata sub acuzatia de omor si profanare de morminte si nu ar fi fost posibila condamnarea mea”.

Explicând în detaliu cum, în perioada 9-11 decembrie 2012, corpul Elodiei a fost căutat cu acest dispozitiv controversat, Cioacă arată de ce consideră că tot acest experiment judiciar a fost o manipulare care, în final, a condus la condamnarea sa fără probe directe. „Acest simulacru de activități de căutare nu erau apte să ducă la aflarea adevărului, chiar persoanele care participau la căutare știau sau erau obligate să știe că, încă din anul 2010, acest dispozitiv a fost socotit parte dintr-o șarlatanie – motiv pentru care «creatorul» său a fost pus sub acuzare și condamnat în Marea Britanie. Rostul căutării era unul evident de manipulare a activității de stabilire a adevărului în cauză, de inoculare a premisei că lipsa soției mele, ca persoana vie, sau a cadavrului poate fi pusă pe seama distrugerii acestuia. Astfel, printr-o jucărie transformată în dispozitiv de căutare – numit sofisticat ADE 650 -, organele judiciare se eliberau de obligația de a lămuri o cauză prin probe certe/științifice/prevăzute de normele legale”, spune Cioacă. Să fie Cioacă, într-adevăr, victima unui „dispozitiv de jucărie”? Să fie această „jucărie” buclucaşă „buturuga mică” în stare să răstoarne „carul mare” al afacerii „Cioacă-Elodia”, o afacere cu tot mai mult parfum (secret) de… SPP? Rămâne… de văzut.

Cioacă le sugerează procurorilor militari că, din oficiu, s-ar putea „sesiza și cu privire la săvârșirea altor infracţiuni grave” (inclusiv a unor fapte de corupţie, având în vedere că în joc ar fi vorba de bani mulţi – milioane de euro), respectiv posibile conexiuni dintre anchetatori, omul de afaceri englez James McCormick, SPP şi soţia sa, având în vedere relaţia specială pe care Elodia a avut-o cu subofiţerii SPP Ilie Cristian şi Dan Zabara şi faptul că în corespondenţa dintre ea şi Ilie Cristian se foloseau expresii ca „angajamente”, „monitorizari” ș.a. În plus, Cioacă mai arată că „într-unul din mesajele trimise prin corespondenta e-mail cu cateva saptamani inainte de disparitie vorbea cu unul din ofiterii SPP(Ilie Cristian ) despre ideea sa de a fi impreuna cu acesta , raspunsul ofiterului atentionand-o ca nu este o ideea prea buna ci „degraba varsatoare de sange nevinovat „. El îi invită pe procurorii militari să tragă împreună cu el următoarea concluzie: „În acest context, pare rezonabilă presupunerea că s-a gândit un caz de crimă, un caz care crea oportunitatea de folosire a dispozitivelor ADE 650 ca singura soluție de găsire a unui cadavru într-un caz important/mediatizat (…) Folosirea dispozitivelor intr-un caz important „cu succes” crea oportunitati de folosire a acestor dispositive si in alte cazuri, precum si in alte proiecte”. Într-adevăr, trasformând cazul Elodia (de aşa-zisă crimă fără cadavru) într-un precedent judiciar, procurorii şi-au permis să mai folosească dispozitivul de jucărie ADE 650 şi în alte cazuri de „tip Elodia”. Conştienţi fiind că dispozitivul este controversat, dacă nu, aşa cum a arătat justiţia britanică, de-a dreptul penal! De ce au insistat magistraţii, dar şi sepepiştii să spele „onoarea” acestui dispozitiv în sângele imaginar al Elodie, ar putea să dovedească ancheta penală ce ar trebui pornită de la plângerea lui Cioacă, un om care îşi strigă de după gratii… dreptatea.