„Ne-am gândit, așa, pentru comparație, să vedem ce am fi putut face cu banii aceștia, ce ar fi putut face Bucureștiul cu această sumă cuprinsă între 440-616 milioane euro. Ar fi putut să își asigure flota de autobuze pentru următorii 20 de ani, vorbim de 1.760 de autobuze, care ar fi putut să fie luate în timp. (…) Ar fi acoperit întreaga investiție de care avem nevoie în rețeaua de distribuție a RADET, deci am fi eliminat pierderile din rețea. Știți că în acest moment 35-40% din agentul termic se duce în pământ, adică apa curge în pământ, pentru că rețeaua este ciur și e nevoie de investiții. De aceea bucureștenii plătesc mai mult cu aproximativ 35-40% din factură”, a precizat el, în cadrul unei conferințe de presă.

El a menționat că banii ar mai fi putut fi folosiți și pentru consolidarea a 672 de clădiri cu risc seismic, dar și că nu vor mai exista sume suficiente pentru realizarea Spitalului Metropolitan, care ar costa aproximativ 300 de milioane de euro.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Simona Bucura-Oprescu, anunţ important pentru românii cu venituri ...

Citeşte şi: BUGETUL Primăriei Capitalei de 1,1 miliarde euro, APROBAT de CGMB. Cum vor fi cheltuiţi banii

Liberalul a prezentat două scenarii: unul optimist, în care anagajatorii vor majora brutul, ceea ce va determina și creșterea încasărilor la buget, și altul pesimist, în care angajatorii vor menține valoarea salariului brut.

Astfel, în cazul scenariului optimist, Primăria Capitalei și cele de sector vor pierde în total 440 de milioane de euro, reprezentând o cu scădere cu 20% din bugetul cumulat al primăriilor. În scenariul pesimist, veniturile primăriilor din Capitală vor fi mai mici cu 616.519.000 euro, reprezentând o scădere de 28%.

În scenariul optimist, reducerile de buget vor fi următoarele: PMB (286 milioane euro), Sector 1 (44 milioane euro), Sector 3 (32 milioane euro), Sector 2 (25 milioane euro), Sector 6 (23 milioane euro), Sector 4 (16 milioane euro), Sector 5 (11 milioane euro).

În cazul scenariului pesimist, reducerile vor fi următoarele: PMB (401 milioane euro), Sector 1 (62 milioane euro), Sector 3 (46 milioane euro), Sector 2 (35 milioane euro), Sector 6 (33 milioane euro), Sector 4 (22 milioane euro), Sector 5 (16 milioane euro).

Vicepreședintele PNL Florin Cîțu a atras atenția asupra faptului că prin programul de guvernare s-a promis „autonomie autorităților locale în ceea ce privește veniturile”.

„Scrie foarte clar că (…) autoritățile locale vor primi 100% din banii din impozitul pe venit. Nu este așa și nu credem că se va mai întâmpla. Efectul acestei minciuni a lui Liviu Dragnea, în contextul noului Cod Fiscal, este că la București, de exemplu, se pierd din acest impozit pe venit 1,9 miliarde de lei. (…) Eu nu cred ceea ce spune Tudose, că va compensa. Nu are de unde să compenseze acești bani. Și sunt două soluții la care ar trebui să ne așteptăm de la autoritățile locale: nu tăieri de investiții, ci fără investiții în 2018 și creștere de taxe locale”, a precizat senatorul Florin Cîțu.

El a reamintit că PNL va depune o moțiune de cenzură săptămâna viitoare și i-a îndemnat pe toți cetățenii să își sune parlamentarul și să îi ceară să susțină acest demers. Florin Cîțu a mai susținut că, după protestele față de ordonanța 13, „dușmanii lui Liviu Dragnea au devenit multinaționalele, oamenii care lucrează pentru multinaționale, companiile”.

„Măsurile pe care le-am observat în acest an, toate au avut de-a face cu acest plan de răzbunare al lui Liviu Dragnea împotriva acestor oameni. Prima măsură a fost aceea cu plafonarea CAS pentru salarii peste o anumită valoare. A început atacul verbal împotriva multinaționalelor, bănci. După aceea a venit introducerea contribuției pentru contractele part-time, ca și cum ar fi full-time; TVA split. Cel mai recent: modificările la Codul Fiscal, făcute săptămâna trecută”, a precizat el.

Vicepreședintele PNL a mai declarat că liberalii vor iniția, în zilele următoare, discuții cu toate grupurile parlamentare pentru susținerea moțiunii. „Este normal și corect întâi să prezentăm moțiunea și apoi să avem discuții”, a precizat Florin Cîțu.