UPDATE.

„Alineatul (3) al articolului 96 privind eroarea judiciară se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Există eroare judiciară atunci când: a) S-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; b) S-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit şi indubitabil contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, precum şi atunci când, prin încălcarea clară şi incontestabilă a situaţiei de fapt sau a normelor juridice aplicabile au fost afectate drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară”, se arată în amendamentul depus de PSD la Legea 303/2004.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Discuţie pe tema situaţiei de securitate din Ucraina şi Marea ...

Klaus Iohannis a promulgat legea redevenţelor. Banii merg la ...

„Mâine dimineaţă (joi – n.r. ) vom lucra doar noi, membrii comisiei, pentru că avem de pus în concordanţă cu ultima motivare a CCR Legea 303 (pe 2004 – n.r.) cu definiţia erorii”, a spus, miercuri, Florin Iordache.

După ce va fi modificată, legea va fi trimisă la vot spre cele două Camere ale Parlamentului, urmând că apoi să ajungă din nou la preşedinte pentru promulgare.

În 19 aprilie, Curtea Constituţională a admis sesizările PNL privind Statutul magistraţilor, dar nu şi pe cele referitoare la celelalte două legi ale justiţiei. Prin urmare, Legea privind Statutul judecătorilor şi procurorilor se întoarce la Parlament, în timp ce Legea privind organizarea judiciară şi Legea CSM vor merge la promulgare.

Parlamentarii PNL şi USR anunţau în 29 martie că au contestat din nou la CCR cele trei legi ale justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). PNL şi USR au găsit 37 de motive de neconstituţionalitate, dintre care 22 la legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

În sesizarea referitoare la modificarea Legii 303/2004, PNL şi USR spun că Parlamentul a depăşit limitele stabilite prin decizia CCR nr. 45/2018, modificând şi alte dispoziţii care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituţionale, fapt care atrage încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Şi ICCJ a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Legile au fost adoptate în 26 martie pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale.

Printre cele mai importante modificări la legile Justiţiei se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.

Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.
Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că trimite la Curtea Constituţională întregul pachet al legilor justiţiei şi sesizează şi Comisia de la Veneţia, el adresând şi un apel CCR să nu se grăbească şi să conlucreze cu organismul european.