UPDATE: Propunerea de numire în funcția de judecător se formulează de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unității de parchet de la care provine, precum și al instanței la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcția de procuror se formulează de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanței în care își desfășoară activitatea, au stabilit membrii comisiei.

Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute, conform unui amendament al ALDE, comparativ cu legea actuală când șeful statului putea refuza motivat.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Geoană, umilit de unul dintre cei mai mari bloggeri pentru declaraţia ...

Eduard Hellvig: Amatorii politici să-și vadă de drum

Un alt amendament prevede că detașarea și delegarea nu se pot face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze potrivit legii.

Consiliul Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice, în orice funcții, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituții, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, la solicitarea Ministerului Justiției. Încetarea detașării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă are loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituției la care este detașat și se dispune de către Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, au mai decis parlamentarii.

Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la alta sau de la un parchet la altul ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al președintelui instanței sau al procurorului-șef al parchetului corespunzător, conform unui amendament al PSD completat de Asociația Procurorilor din România.

Parlamentarii au mai decis că la încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere procurorii pot ocupa o funcție la același parchet sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii ori revin la parchetele de unde provin. Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora.

Au fost eliminați din aceste categorii președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curții de Casație și Justiție care sunt numiți de președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani.

Potrivit unui amendament CSM-ALDE-USR, judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcție și în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracțiune, dacă se apreciază, în raport de circumstanțele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei. În situația în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menținut în funcție, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuții până la soluționarea definitivă a cauzei. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător și în cazul în care față de judecător sau procuror s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta.

Dezbaterile în comisia specială de modificare a legilor justiţiei vor fi reluate luni de la ora 10.00. Săptămâna trecută, Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a votat mai multe articole, între care cel care prevede că preşedintele ţării nu va mai putea refuza numirile în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM.

„Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM — Secţia pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1”, prevede articolul modificat de comisie şi care a stârnit controverse.

Opoziţia a susţinut menţinerea actualei forme a legii, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere de la ICCJ decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului, iar Marton Arpad a formulat un amendament care stabilea că preşedintele poate refuza aceste numiri doar o dată.

Amendamentul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile a fost susţinut şi de Victor Alistar, membru în CSM, care a firmat că „decretul preşedintelui are caracterul doar de oficializare şi asigură solemnitatea procedurii”, dar „în niciun caz element de oportunitate”.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a stabilit, totodată, menţinerea actualei proceduri a numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT, însă Steluţa Cătăniciu (ALDE) a susţinut amendamente prin care preşedintele să nu poată refuza numirile. Acestea au fost respinse în comisie, dar vor putea fi reluate în plenul Parlamentului.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în legătură cu decizia comisiei speciale pe legile justiţiei care a decis că preşedintele nu mai poate refuza propunerile de numiri în funcţii la ICCJ, că se va implica constituţional, corect, în acest parcurs.

„Acum, ştiţi, o să fie tot felul de chestiuni votate în tot felul de comisii. Până la urmă lucrurile trebuie clarificate şi trebuie lămurite şi o să mă implic constituţional, corect, în acest parcurs”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Parchetul General a transmis, sâmbătă, un punct de vedere cu privire la unele dintre amendamentele votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei şi afirmă că, în actuala formă, „se conturează premisele eliminării independenţei procurorului”.

Potrivit procurorilor, articolul 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor „consacră independenţa şi stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată şi votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei”.

„Modificarea adusă reprezintă astfel şi o îndepărtare clară de la textul constituţional, care situează procurorii în cadrul autorităţii judecătoreşti”, mai transmite Parchetul General.

Tototdată, reprezentanţii Ministerului Public îşi exprimă îngrijorarea faţă de „tendinţa anacronică exprimată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei în ceea ce priveşte viziunea asupra procurorului şi sistemului de justiţie penală”.