Siteul RTV.NET foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X

Comisia pentru legile Justiţiei: Răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraţilor UPDATE

Publicat: Luni, 18 Decembrie 2017 21:04 // Actualizat: Luni, 18 Decembrie 2017 22:19 // Sursa: romaniatv.net

UPDATE Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni seară, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor. Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, au decis luni parlamentarii Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, care au adoptat un amendament în acest sens.

UPDATE Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni seară, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Raportul a fost adoptat cu 12 voturi „pentru”, 6 voturi „împotrivă” şi o abţinere, potrivit Mediafax.

Reprezentanţii PNL şi USR au votat împotriva acestui Raport.

Dezbaterile au durat peste 9 ore, fiind finalizate la ora 21.00.

Raportul urmează să intre marţi la votul final în plenul Senatului, care este Cameră decizonală.

Anterior, Comisia pentru legile Justiţiei a reglementat, luni, capitolul din proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor referitoare la răspunderea magistraţilor, noile amendamente urmând a fi incluse în Raportul care va fi transmis plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Noile amendamente adoptate la propunerea PSD şi ALDE conţin următoarele prevederi:

„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.

Legile Justiţiei: Comisia a început, la 21.20, dezbaterile pe proiectul care modifică organizarea judiciară

Comisia specială pentru legile Justiţiei a început, luni seara, la ora transmiterii acestei ştiri, respectiv 21.20, dezbaterile la proiectul care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce, în prealabil, a dezbătut timp de nouă ore proiectul care modifică Statutul magistraţilor.

Propunerea de continuare a lucrărilor, după adoptarea Raportului la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, a fost făcută de preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache.

Propunerea a fost primită cu reţineri de către reprezentanţii opoziţiei, care au invocat faptul că se află în Parlament de peste 12 ore.

Iordache a insistat şi a supus la vot propunerea de a continua, care a trecut. Ulterior, el a anunţat că şedinţa va dura până la ora 22.00.

Anterior, Iordache a anunţat că marţi la ora 10.00 Comisia va începe dezbaterile pe propunerile de modificare a Codurilor penale, referitoare la transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie.

 

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Parlamentarii au mai decis că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

După rămânerea definitivă a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua-credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului. Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9, se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua-credinţă sau grava neglijenţă, prevede un alt amendament PSD-ALDE.

Amendamentele, care sunt aduse la proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, urmează să fie supuse votului plenului Senatului.

Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
comisia iordache legile justitiei raspunderea magistratilor
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.6599
RON
17 Jan
noapte -4 °
zi 4 °
Ultimele joburi adaugate
24 H