CONGRES PNL. Preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, a afirmat sâmbătă că deţinerea preşedinţiei partidului este cel mai important proiect al său, punctând că el nu este ”traseist” politic şi nu a fost comunist.

‘De ce îndrăznesc eu să vă cer preşedinţia marelui partid liberal? Este cu siguranţă cel mai mare proiect al meu, este cu siguranţă cel mai important lucru pe care l-am solicitat vreodată în viaţa mea. Daţi-mi voie să vă spun că (…) nu sunt traseist. PNL este singurul partid în care m-am înscris vreodată. PNL este alegerea mea şi nu am venit în PNL să câştig ceva şi să plec. Eu am venit în PNL fiindcă sunt liberal şi fiindcă vreau să rămân indiferent de rezultatul acestor alegeri sau al altor alegeri membru în PNL. (…) Nu am fost comunist, un om din generaţia mea poate să afirme aşa ceva. Îmi amintesc încă cu tristeţe când am avut o finală la prezidenţiale şi cineva a spus că românii trebuie să aleagă între doi comunişti. Ei, cu mine, nu aţi avea această problemă’, a spus Iohannis.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cătălin Cîrstoiu după ce a fost retras de coaliție: ”Nu ...

Pensii 2024. Veste bună pentru milioane de pensionari, anunţul ...

Iohannis a  precizat că s-a apropiat de PNL „încet”, respectiv din 2004, şi s-a înscris în 2013, şi a arătat că aceşti ani nu se găsesc în carnetul său de partid, dar se găsesc în” inima” sa de politician.

„Eu m-am apropiat încet de PNL, din 2004 faţă de PNL din Sibiu, din 2004 PNL a avut întotodeauana un viceprimar la Sibiu, indiferent de rezultatele alegerilor locale. Din 2009 m-am apropiat un pic mai mult, în special de prietenul meu Crin Antonescu, pe care l-am sprijinit în campania pentru prezidenţiale din 2009. Au fost zile frumoase”, a spus Iohannis.

CONGRES PNL. Iohannis a explicat că obiectivul  major pe termen lung este „să dăm României un deceniu liberal, care va fi, pentru România, o perioadă de consolidare a statului de drept şi de prosperitate economică şi va duce ţara noastră la nivelul statelor europene”.

CONGRES PNL. Liberalii îşi aleg NOUA CONDUCERE. Marea miză: desemnarea PREZIDENŢIABILULUI

„În vederea atingerii acestui obiectiv, avem de îndeplinit două obiective de etapă: câştigarea alegerilor prezidenţiale şi revenirea la guvernare, ca principală forţă politică‘, se arată în moţiunea de candidat la preşedinţia PNL a lui Klaus Iohannis numită ‘Pentru un deceniu de liberalism, prosperitate şi stat de drept’, pe care a prezentat-o la Congres.

„Viziunea mea pentru PNL şi pentru România, PNL are puterea, are voinţa, pentru a determina mersul României în următorii zece ani. Eu îmi doresc ca PNL să dea preşedintele României pentru două mandate, îmi dorec ca PNL să guverneze cel târziu începând din 2016 timp de două mandate”, a spus Iohannis.

Programul politic al lui Iohannis mai prevede că PNL se opune fundamental stângii, iar, în actualul context politic, pe termen scurt, este exclusă o colaborare cu Partidul Social Democrat. Totodată, Guvernele pe care doreşte să le formeze PNL nu au în vedere o coaliţie cu PSD.

CONGRES PNL. În ceea ce priveşte viitorul preşedinte al ţării, Iohannis crede că acesta trebuie să fie un mediator.

‘Vrem ca 2014 să fie ultimul an din istoria României în care pericolul revenirii la partidul-stat să fie prezent. Vrem ca 2014 să fie ultimul an în care, în loc să vorbim despre un preşedinte arbitru sau mediator, vorbim despre unul ‘jucător’, înţelegând prin aceasta depăşirea atribuţiilor constituţionale, concentrarea puterii în mâna unei persoane, implicarea în viaţa politică de partid. Din toate aceste puncte de vedere, PNL se delimitează fundamental la nivelul anului 2014 atât de stânga, cât şi de ceea ce a însemnat regimul Băsescu’, mai spune Iohannis, în moţiunea sa, adăugând că susţine varianta fuziunii cu PDL.

CONGRES PNL. În privinţa programului de guvernare, preşedintele interimar al PNL propune descentralizarea şi reforma administraţiei publice, dar şi ‘integritate, ordine şi tradiţie’.

Iohannis susţine apartenenţa PNL la PPE, iar în plan intern propune susţinerea independenţei justiţiei şi asigurarea constantă a unei finanţări anuale de 2% din PIB pentru apărare.