Experţii tehnici ai CNE au stabilit, în 27 iulie, că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Potrivit reprezentanţilor CNE, experţii au luat relativ uşor această decizie, întrucât documentele prezentate erau foarte clare care în sensul că teza de doctorat nu conţine elemente de plagiat.

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), instituţie pe lângă care funcţionează CNE, precizase anterior, în aceeaşi zi, că procurorul general a adus la Consiliu probe suficiente şi convingătoare pentru a nu fi nevoie să i se solicite documente suplimentare.

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Kovesi a fost audiată la CNE, tot în 27 iulie, în cazul sesizării de plagiat privind lucrarea sa de doctorat, ea declarând că a adus argumente şi a prezentat probe care dovedesc faptul că nu a plagiat, iar un verdict nu poate fi decât în acest sens.

Procurorul general a spus că a trimis la CNE punctul său de vedere în acest caz, dar a ataşat şi probe din care rezultă clar că nu poate fi vorba de plagiat în lucrarea sa de doctorat.

„Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) şi care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susţine că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat şi am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior”, a susţinut procurorul general.

Probele luate în discuţie de experţii CNE demonstrează că paragrafele incriminate ca fiind elemente de plagiat, apărute în cărţi din 2008, au fost publicate de Codruţa Kovesi cu şase ani mai devreme, în revista de specialitate Dreptul. Ulterior, Kovesi a consemnat respectivele paragrafe în lucrarea ei de doctorat.

De pildă, la pagina 66 a lucrării de doctorat apare paragraful „Livrările supravegheate sunt efectuate pentru a se descoperi întreaga reţea de traficanţi de droguri, începând de la cultivator, producător, şi până la distribuitor, cumpărător şi consumator”. Kovesi a demonstrat că acest paragraf îi aparţine, fiind publicat în articolul „Dispoziţii procedurale prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Livrările supravegheate”, publicat în revista Dreptul ANUL XIII; Seria a III-a; nr. 11/2002, ISSN 1018-04-35, la pagina 196. (în anexa nr. 2 prezint copia articolului publicat). Ca atare, a afirmat procurorul general, nu este reală susţinerea privind copierea din lucrarea „Metodologia investigării traficului şi consumului ilicit de droguri”, publicată în Annales Universitatis Apulensis, Series jurisprudenţia nr.11, întrucât a fost publicată în 2008, la şase ani după apariţia lucrărilor sale.

În 18 mai, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruţa Kovesi este un plagiat.

GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruţei Kovesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.

Kovesi şi-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârşitul lunii septembrie 2006.

Codruţa Kovesi susţine că, înainte de a fi numită procuror general, a publicat articole în revista de specialitate Dreptul pe care, ulterior, le-a consemnat în lucrarea ei de doctorat.