”Constituția are acum 20 de ani și au trecut aproape 30 de ani din 1989, când au avut loc schimbările politice. Între timp, am devenit membri ai Uniunii Europene și ai NATO; există o anumită condiționare care vine cu aceste schimbări, atunci când vorbim despre suveranitatea republicii, despre influența legislației europene asupra sistemului nostru constituțional și juridic. Întrebarea este dacă această constituție măsoară astăzi aceste schimbări. Aș spune că ‘nu’, aș spune că ea are nevoie de ajustări”, a declarat șeful statului polonez într-un interviu pentru postul de televiziune catolic Trwam.

Întrebat dacă legea fundamentală poloneză are întâietate față de legislația UE, el a răspuns afirmativ, adăugând că ‘este regretabil că Tribunalul Constituțional nu a reușit niciodată să ia o decizie’ care să afirme acest lucru ‘ferm și fără ambiguități’. Duda a indicat faptul că, în Germania, Curtea Constituțională federală de la Karlsruhe a dat o decizie ‘absolut fermă care prevede clar că legea fundamentală germană prevalează asupra legislației europene și că pot fi acceptate, desigur, măsuri (decise de UE, n.red.) dacă parlamentul le aprobă’, potrivit Agerpres.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Cutremur la Moscova: Timur Ivanov, adjunctul lui Serghei Şoigu, ...

Noul cod rutier. Suspendarea permisului și până la 7 ani de ...

La finalul lunii septembrie, președintele Duda a renunțat la propunerea de modificare a constituției pentru continuarea reformei judiciare, la câteva ore după ce făcuse această propunere, după ce a constatat că nu va reuși să obțină majoritatea necesară de două treimi dintre deputați. Andrzej Duda și-a anunțat decizia după ce aflat că cele două principale partide de opoziție, Platforma Civică (PO, centrist) și Nowoczesna (liberal), refuză să-i susțină propunerile, potrivit Agerpres.

În proiectul său inițial, membrii Consiliului Național al Magistraturii — organism care veghează la respectarea independenței justiției și joacă un rol important în sistemul judiciar — urmau să fie aleși de o majoritate de trei cincimi dintre deputați, prag stabilit pentru a nu permite ca toți membrii Consiliului să fie desemnați de un singur partid.