„Am observat că au existat mai multe ieșiri publice privind necesitatea organizării unei dezbateri la nivel național și bineînțeles că salutăm aceste inițiative. Pe de altă parte, la rândul nostru ne vom implica, vom da o mână de ajutor și tocmai de aceea comisarul european Corina Crețu va veni la mijlocul acestei luni, în mai puțin de două săptămâni, tocmai pentru a lansa astfel de discuții atât cu publicul larg, cu cetățenii, cât și cu reprezentanții în Executivul României, în Parlamentul României, pentru a lua pulsul și pentru a vedea care este opțiunea românilor în această dezbatere în care se pun pe masă mai multe opțiuni și în același timp spectrul rămâne deschis în caz că ceea ce aș numi eu înțelepciune colectivă găsește o soluție chiar mai bună astfel încât toate cele 27 de state membre să poată rămâne unite în acest proiect european”, a declarat Angela Cristea, citată de Agerpres.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut miercuri un discurs în care a descris cinci opțiuni posibile privind reforma proiectului european post-Brexit, care merg de la limitarea acestuia la piața unică europeană și până la opțiunea care ar corespunde unei Europe federaliste, el cerându-le celor 27 de lideri europeni să dea dovadă de ‘unitate și de leadership’, transmit AFP și EFE.

Alte Articole

NATO va trimite sisteme de apărare, inclusiv baterii de tip ...

Bill Burns, directorul CIA: „Ucraina ar putea pierde războiul ...

Summitul european prevăzut să se desfășoare la Roma, la 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea blocului comunitar, ‘trebuie marcat de începutul unui nou capitol’, a apreciat Juncker, într-o ‘Cartă albă’ care conține aproximativ 30 de pagini și în care sunt trecute în revistă scenariile privind viitorul Europei.

‘O Europă unită, cu 27 (de state), trebuie să-și ia destinul în propriile mâini și să elaboreze o viziune pentru propriul ei viitor’, a indicat Juncker în discursul susținut în plenul Parlamentului European.

El a enumerat în continuare cinci posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare și le-a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante.

Prima dintre opțiunile enunțate — și care corespunde gradului cel mai redus de integrare — sugerează limitarea proiectului european la piața unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state (ce vor rămâne în UE după ieșirea Marii Britanii) nu pot găsi o poziție comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigrația (politica de azil) ori apărarea comună. În acest scenariu, ‘deciziile vor putea fi luate mai ușor, însă capacitatea de a acționa în mod colectiv va fi limitată’, explică Juncker.

La cealaltă extremă avem opțiunea de a ‘face mai mult împreună’, idee care corespunde avansării în direcția unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare a suveranității și competențelor statelor naționale în favoarea instituțiilor comunitare și a deciziilor luate la nivelul UE.

Între aceste două opțiuni Juncker a enunțat trei posibile căi intermediare, una fiind cea a Europei cu mai multe viteze, în care ‘cei care doresc să facă mai mult’ împreună în anumite domenii precise, precum apărarea ori guvernanța zonei euro, vor putea merge în această direcție fără să fie opriți de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată.

O altă opțiune intermediară este să continuăm ca și până acum, despre care însă unele surse comunitare consideră că ar implica mai departe ‘o luptă constantă’ în interior blocului comunitar.

Ultimul dintre scenariile intermediare de integrare europeană enunțate de executivul comunitar a fost sintetizat de Juncker în formula ‘să facem mai puțin, dar într-un mod mai eficient’, astfel încât blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată, însă, tot conform unor surse comunitare, dificultatea acestei opțiuni este că respectivele chestiuni sunt greu de determinat.

Jean-Claude Juncker nu s-a poziționat în acest discurs în favoarea vreuneia dintre cele cinci opțiuni, care vor fi în perioada următoare o temă importantă de dezbatere pentru politicienii europeni.

Summitul de la Roma ‘nu va fi doar o aniversare, ci nașterea UE cu 27 de state’ și atunci se va ‘întoarce o pagină’ în istoria blocului comunitar, a spus Juncker, făcând referire la ieșirea Marii Britanii din UE și subliniind că acum trebuie găsite răspunsuri la vechea întrebare despre încotro se îndreaptă UE.

Carta Albă ‘este începutul unui proces, nu sfârșitul, și sper că vom avea acum o dezbatere amplă și onestă’, a conchis președintele Comisiei Europene.