Criza migranţilor. Merkel ajunge la disperare: Cancelarul îi cere UE să încheie cu ţări africane acorduri de readmisie a imigranţilor

Cancelarul federal german Angela Merkel dorește ca Uniunea Europeană (UE) să încheie cu țările nord-africane acorduri de readmisie a migranților, similare controversatului pact încheiat cu Turcia, a explicat ea într-un interviu pentru Passauer Neue Presse și Ruhr Nachrichten, publicat marți. 

23 aug. 2016, 11:00
Criza migranţilor. Merkel ajunge la disperare: Cancelarul îi cere UE să încheie cu ţări africane acorduri de readmisie a imigranţilor

Merkel vrea ca UE să încheie cu țările nord-africane acorduri de readmisie a migranților. ‘Va trebui să încheiem acorduri asemănătoare cu alte țări, grosso modo cu cele din Africa de Nord, pentru a supraveghea mai bine rutele pentru migrație din centrul Mării Mediterane’, a declarat Merkel.

Astfel de acorduri sunt de asemenea în interesul oamenilor care se refugiază‘, a pledat Angela Merkel, fără a face mai multe precizări cu privire la țările vizate, în condițiile în care Libia, cufundată din 2011 în instabilitate, a devenit un punct important pentru traficanții de migranți care vizează coastele europene.

Acordul cu Turcia prevede ca această țară să-i reprimească pe migranții care ajung ilegal în Grecia. În schimb, UE va aloca trei miliarde de euro pentru a ajuta Ankara să îmbunătățească primirea de refugiați, cu posibilitatea unui ajutor ulterior la fel de mare, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Merkel se umileşte: Le cere germanilor de origine turcă să manifeste LOIALITATE faţă de Germania

Merkel a deplâns de asemenea lentoarea europenilor în a-i repartiza pe cei 45.000 de migranți comasați la frontiera greco-macedoneană, dintre care doar 3.000 au fost primiți de alte state membre ale UE. Germania a primit până acum 1,1 milioane de oameni.

O decizie corectă

Întrebată cu privire la decizia sa istorică, luată în noaptea de 4 spre 5 septembrie 2015, de a lăsa să intre în Germania zeci de mii de migranți blocați în Ungaria, ea a estimat că o astfel de decizie ‘se impunea’ și ‘era cea corectă’.

După agresiunile sexuale din noaptea Anului Nou la Koln (vest) și atentatele comise de migranți în iulie în sudul Germaniei, ‘problema securității interne a devenit, în mod firesc, o preocupare centrală’, a recunoscut ea, estimând totodată că executivul de la Berlin ‘a făcut deja mult’ și ‘va face și mai mult’ îmbunătățind mijloacele de supraveghere prin internet, cooperarea cu serviciile de securitate străine și supravegherea video.