CSM solicită mai multe completuri de 5 judecători la ÎCCJ şi ca dosarele să fie repartizate aleatoriu completurilor nou-înfiinţate

Publicat: Miercuri, 05 Decembrie 2018 08:34 // Actualizat: Miercuri, 05 Decembrie 2018 17:41 // Sursa: romaniatv.net

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat, miercuri, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înfiinţarea a cel puţin trei completuri de cinci judecători în materie penală şi a altor trei în alte materii decât cea penală. Conform hotărârii CSM, judecătorii vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, iar toate dosarele aflate pe rolul ICCJ, de competenţa completurilor de 5 judecători, "înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate de 5 judecători". 

CSM a luat în discuţie modul de punere în aplicare a deciziei Curţii Constituţionale din 7 noiembrie în legătură cu tragerea la sorţi a judecătorilor care fac parte din completurile de cinci la Instanţa supremă. Secţia pentru judecători a publicat pe site o hotărâre adoptată în şedinţa de miercuri, în care este explicată procedura pe care Instanţa supremă trebuie să o urmeze în privinţa tragerii la sorţi a completurilor de cinci judecători.

Astfel, "Secţia pentru judecători recomandă înfiinţarea unui număr optim de completuri de 5 judecători, de cel puţin 3 completuri în materie penală şi 3 completuri în alte materii decât cea penală, care să asigure conformarea cu exigenţele expuse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018 (paragrafele 188 şi 196), sub aspectul garanţiilor impuse de respectarea dreptului la un proces echitabil", arată CSM. 

Totodată, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi comunică Secţiei pentru judecători a CSM numărul de completuri de cinci judecători în materie penală şi în alte materii decât cea penală, precum şi structura acestor din urmă completuri din punct de vedere al reprezentativităţii judecătorilor din cadrul secţiilor Instanţei supreme.

Ulterior, precizează CSM, judecătorii care vor face parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cadrul unei proceduri neutre, publice, transparente.

Tragerea la sorţi se realizează după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din cadrul Înaltei Curţi. Lipsa unuia sau mai multor judecători convocaţi nu împiedică desfăşurarea procedurii. La şedinţa publică în care are loc tragerea la sorţi poate participa orice persoană interesată.

Decanul de vârstă al judecătorilor Instanţei supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorţi. În cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare, este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei. Tragerea la sorţi se înregistrează audio-video şi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/secţiilor respective.

Totodată, decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curţi va verifica prin citire, în prezenţa celorlalţi judecători, numele judecătorilor înscrişi pe bilete în vederea tragerii la sorţi şi va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui. Dispozitivele menţionate vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi introduse în urna corespunzătoare secţiei din care provin.

În continuare, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de cinci judecători. După tragerea la sorţi a titularilor completurilor de cinci judecători, se va proceda la întocmirea listei de permanenţă pentru materia penală, respectiv pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenţei fiind stabilită prin tragerea la sorţi a tuturor celorlalţi judecători ai secţiei/secţiilor respective, care vor asigura, prin rotaţie, în ordinea intervenţiei situaţiilor de înlocuire, participarea în completuri în cazul înlocuirii titularului în condiţiile legii; aceste situaţii se notează într-o evidenţă specială.

Rezultatele tragerii la sorţi, informează CSM, se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de judecătorul care a participat la procedură.

După efectuarea tragerii la sorţi, toate dosarele aflate în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de competenţa completurilor de cinci judecători, înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate de cinci judecători. Preşedintele fiecărui complet ia măsurile urgente în vederea judecării cauzei, inclusiv sub aspectul stabilirii termenului.

Toate dosarele care vor fi înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie până la sfârşitul anului 2018, de competenţa completurilor de cinci judecători, vor fi repartizate completurilor nou înfiinţate potrivit prezentei hotărâri.

"Prezenta hotărâre se aduce la îndeplinire de îndată, în vederea creării premiselor pentru rezolvarea potenţialelor situaţii cu caracter urgent apărute în activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru desemnarea completurilor de cinci judecători care vor funcţiona în anul 2019, Secţia pentru judecători va adopta o hotărâre în acest sens. 

Curtea Constituţională a admis în 7 noiembrie sesizarea Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători judecători, ceea ce ar însemna că, în conformitate cu decizia Curţii, completele ar trebui refăcute.  Săptămân trecută, a fost publicată şi motivarea deciziei, conform căreia ICCJ urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători.

Curtea a anunţat că a admis sesizarea formulată de prim-ministru şi "a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013".

Potrivit comunicatului CCR, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018".

În motivarea publicată în 29 noiembrie, ”Curtea constată că pot fi identificate, în principal, două categorii de cauze la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după cum vor fi redate mai jos. Prima categorie de cauze este reprezentată de cele aflate deja pe rolul Completurilor de 5 judecători, cu privire la care Curtea nu a fost sesizată, dar constată că este necesară o abordare unitară şi coerentă a tuturor aspectelor procedurale existente. Cu privire la acestea, Curtea constată că 4 membri ai Completurilor de 5 judecători (precum şi toţi membrii supleanţi) au fost desemnaţi aleatoriu, prin tragere la sorţi, în timp ce cel de-al cincilea nu a fost desemnat aleatoriu, ci, prin hotărâri succesive ale colegiului de conducere din 2014 până în prezent, acesta a fost introdus ca membru de drept al completului, pe care l-a şi prezidat”.

”În raport cu aceste aspecte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului obligă la luarea în considerare a principiului continuităţii completului de judecată, (...), însă ea nu poate fi privită distinct de obligaţia legală de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecată, astfel încât, ţinând cont de aceste două principii/ reguli care se aplică împreună, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept”, arată CCR.

De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective.

”În egală măsură, dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale [art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie, precum şi art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se mai arată în motivare.

A doua categorie de cauze este reprezentată de cele viitoare, cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor. ”Aceasta trebuie realizată, în privinţa completurilor din materie penală, dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective, întrucât legea nu face nici o distincţie în acest sens. Nici un act administrativ nu poate înlătura sau limita acţiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretată şi aplicată în deplină concordanţă cu conţinutul său normativ. Totodată, pentru a nu exista nici o urmă de îndoială cu privire la independenţa/ imparţialitatea obiectivă a acestor completuri şi pentru a nu se afecta imaginea şi credibilitatea instanţei supreme, organizarea tragerii la sorţi trebuie să fie, în integralitatea sa, neutră, publică, transparentă, astfel încât să fie prevenite şi înlăturate orice suspiciuni care vizează corecta desfăşurare a procedurii”, prevede documentul.

”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018”, stabileşte CCR.

În 9 noiembrie s-a desfăşurat o nouă tragere la sorţi a completurilor de 5 judecători de la ICCJ, astfel că cel care judecă dosarul lui Liviu Dragnea mai are doar un judecător din vechea componenţă. Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a afirmat atucni că speră ca astfel să se încheie epopeea acestor completuri, deşi are dubii că acest lucru se va întâmpla.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 23noiembrie, anularea hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza căreia au fost trase la sorţi noile completuri de cinci judecători. De asemenea, instanţa a decis suspendarea executării acestei hotărâri, procesele aflate pe rol la aceste completuri fiind suspendate. Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel acţiunea depusă în instanţă de către preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a contestat tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În consecinţă, în 28 noiembrie,Adunarea Generală a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a transmnis că există un blocaj în funcţionarea completurilor de 5 judecători care nu-şi pot desfăşura activitatea, iar la şedinţele din 3 şi 10 decembrie se vor prezenta judecătorii din completurile extrase în luna noiembrie. Aceştia, însă, vor acorda noi termene de judecată.

Toate procesele de la completurile de 5 judecători de la ICCJ, printre care cele ale lui Liviu Dragnea, Toni Greblă, Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc, Sebastian Ghiţă,  au fost amânate în 3 decembrie pentru data de 14 ianuarie.

Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
CCR CSM Înalta Curte de Casatie si Justitie
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.6540
RON
15 Dec
noapte -1 °
zi 3 °
Ultimele joburi adaugate
24 H