Lia Savonea este noul preşedinte al CSM. Klaus Iohannis a plecat după 43 de minute: "A fost un an greu pentru justiţie"

Publicat: Miercuri, 12 Decembrie 2018 06:23 // Actualizat: Miercuri, 12 Decembrie 2018 18:18 // Sursa: romaniatv.net

Consiliul Superior al Magistraturii şi-a ales miercuri noua conducere, la şedinţă fiind prezent şi Klaus Iohannis. Preşedintele a părăsit şedinţa după prezentarea bilanţului, cu un discurs anti-corupţie şi ironii la adresa lui Tudorel Toader.

UPDATE: Judecătorul Lia Savonea, noul preşedinte al CSM, a enumerat miercuri o serie de probleme care vor trebui rezolvate de către Consiliul Superior al Magistraturii - limitele libertăţii de exprimare şi încălcări ale legii.

"Continuăm aceleaşi obiective începute încă din anul 2017, să asigurăm independenţa Justiţiei, să asigurăm o Justiţie mai funcţională, să rezolvăm chestiunile restante din Justiţie. Desigur, avem şi ceva probleme pe care trebuie să le rezolvăm - cu limitele libertăţii de exprimare şi cu încălcări ale legii - pe ici, pe colo. E cazul să separăm odată apele şi să demonstrăm că avem capacitate de autoreglare instituţională", a declarat Lia Savonea, la CSM.

Întrebată de jurnalişti despre speculaţiile privind o posibilă apropiere a sa de PSD, aceasta a răspuns: ''Chiar nu este cazul".

La rândul său, Nicolae Solomon, ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, a precizat că va milita în continuare pentru asigurarea independenţei procurorilor, iar printre principalele sale obiective se va număra şi creşterea încrederii în sistemul judiciar.

"Apreciez că întregul Consiliu şi fosta conducere au făcut paşi importanţi pentru îmbunătăţirea comunicării în Consiliu şi în sistemul judiciar, dar şi societate şi îmi asum să continui pe această direcţie. Pe colegii procurori doresc să îi asigur că voi milita în continuare pentru asigurarea independenţei lor operaţionale. De asemenea, printre principalele mele obiective vizez îmbunătăţirea imaginii Consiliului şi creşterea încrederii în sistemul judiciar", a menţionat Nicolae Solomon.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a ales miercuri noua conducere. Judecătoarea Lia Savonea a fost aleasă preşedinte al Consiliului, iar procurorul Nicolae Andrei Solomon - vicepreşedinte.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.


UPDATE: Judecătoarea Lia Savonea a fost aleasă, miercuri, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

UPDATE: Procurorul Nicolae Andrei Solomon a fost ales, miercuri, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

UPDATE: Tudorel Toader a venbit la CSM după plecarea preşedintelui. Klaus Iohannis a comentat miercuri absenţa ministrului Justiţiei Tudorel Toader de la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care urmează să fie aleasă noua conducere a Consiliului, afirmând că acesta "are altă treabă" decât să onoreze bilanţul instituţiei. El le-a spus membrilor CSM că în 2018 românii le-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi vor avea, cu siguranţă, în viitor, un aliat în fiecare cetăţean care îşi doreşte un viitor mai bun la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiţie independentă. "Vă asigur de sprijinul meu necondiţionat", a spus preşedintele.

"Ministrul Justiţiei, înţeleg că astăzi are altă treabă decât să vă onoreze bilanţul, princialul promotor al unor asemenea proiecte este membru de drept al CSM şi are obligaţia să fie cel dintâi care respectă aceste principii", a declarat preşedintele.

El i-a asigurat pe membrii CSM de sprijinul său spunându-le câîn 2018 românii le-au fost alături.

"În 2018 românii v-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi veţi avea, cu siguranţă, în viitor, un aliat în fiecare cetăţean care ăşi doreşte un viitor mai bun la bază căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiţie independentă, dreaptă şi eficientă", a firmat preşedintele.

În opinia sa, justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar CSM are o misiune extrem de grea care înseamnă să militeze pentru asigurarea stabilităţii actului de justişie şi, pe de altă parte, să acţioneze împotriva atacurilor la adresa independenţei judecătorilor şi procurorilor, indiferent de unde vin.

"Eu voi face tot ce depinde de mine pentru ca România să nu se întparcă în timp şi vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat", a subliniat şeful statului.

Prezentăm integral discursul preşedintelui:

"Mă bucur să ne revedem, aşa, o dată pe an – nu este nici prea des, nici prea rar – şi prezenţa mea astăzi aici vă rog să o vedeţi ca şi o încurajare instituţională. Din acest motiv, daţi-mi voie să felicit conducerea care îşi încheie mandatul – doamna Preşedinte, domnule Vicepreşedinte – pentru munca depusă. A fost un an foarte greu, vă felicit pe toţi pentru echilibrul pe care aţi reuşit să îl păstraţi în sistem.

Anul 2018 a fost marcat, cu siguranţă, în acest sistem de modificarea legilor de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar şi a legislaţiei penale, care este încă în curs. Am avut un an dificil, cu multe cumpene pentru sistemul judiciar din România, care, din păcate, sunt departe de a se fi epuizat. Punerea în acord a acestor acte normative cu standardele europene este obligatorie şi va prezenta o provocare pentru perioada următoare. În cadrul acestui demers, CSM îi va reveni o misiune deosebit de importantă, ce presupune, poate mai mult ca niciodată, afirmarea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei.

Deşi ne-am aflat într-un context complicat, CSM a rămas un factor de echilibru, şi subliniez acest lucru, reuşind să acţioneze cu echidistanţă faţă de actorii implicaţi. Vă rog să continuaţi cu aceeaşi determinare să fiţi permanent racordaţi la vocea interioară a sistemului, care reclamă cu tărie necesitatea apărării şi consolidării independenţei activităţii judecătorilor şi procurorilor, dar şi a sistemului judiciar în ansamblu.

Izolarea şi divizarea corpului magistraţilor nu duc la nimic productiv. De aceea, consider că, în ceea ce priveşte justiţia, Consiliul Superior al Magistraturii poate şi trebuie să promoveze o viziune unitară şi să fie chiar el un exemplu de unitate şi efort comun reunit în jurul principiilor şi valorilor celor mai de preţ ale unei democraţii consolidate: independenţa justiţiei, separaţia puterilor în stat, un echilibru al puterilor şi, foarte important, o colaborare loială între acestea.

Legislaţia penală şi legile justiţiei, modificate în anul 2018, au fost contestate atât în interiorul sistemului, cât şi de societatea civilă, precum şi de partenerii şi aliaţii noştri externi. Forma finală a legilor justiţiei, adoptate de Parlament, a făcut obiectul unor opinii extrem de critice ale Comisiei de la Veneţia, iar Parlamentul European chiar a adoptat şi o rezoluţie care vizează direct Guvernul României. De asemenea, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Guvernul are de îndeplinit noi condiţionalităţi.

Toate acestea reprezintă premise mai mult decât îngrijorătoare. Aceste legi făcute strâmb au fost modificate imediat după promulgare. Şi chiar dacă modificările au răspuns parţial unor nevoi punctuale ale sistemului, incoerenţa de viziune asupra legislaţiei şi standardelor necesare sistemului de justiţie a continuat să genereze multiple consecinţe negative.

Tot ceea ce s-a întâmplat în justiţie în ultimii doi ani este un puternic semnal de alarmă că România poate progresa numai prin politici publice elaborate temeinic şi implementate în concordanţă cu valorile europene.

Din acest punct de vedere, CSM trebuie să devină pentru Parlament un autentic partener de dialog în procesul de legiferare, fiind autoritatea care exprimă vocea sistemului de justiţie, nevoile sale reale şi provocările cu care judecătorii şi procurorii se confruntă astăzi. În plus, politicile publice ale Guvernului în acest domeniu trebuie să fie elaborate în urma unor analize de impact, prin evaluarea riscurilor şi beneficiilor aduse de măsurile propuse şi să fie conectate la realităţile sistemului judiciar.

Nu ne mai permitem să avem experimente de etapă, care, în loc să rezolve, mai degrabă generează noi şi noi probleme, cu consecinţe chiar mai grave.

Ministrul justiţiei - înţeleg că astăzi are altă treabă decât să vă onoreze bilanţul –, principalul promotor al unor asemenea proiecte, este membru de drept al CSM şi are obligaţia să fie cel dintâi care respectă aceste principii. Rolul României în Uniunea Europeană şi asumarea valorilor europene trebuie să fie reflectate şi în plan intern, prin coerenţa politicilor publice.

În domeniul justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine un rol activ în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

În 2018, românii v-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi veţi avea, cu siguranţă, şi în viitor un aliat în fiecare cetăţean care îşi doreşte un viitor mai bun, un viitor la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiţie independentă, dreaptă şi eficientă.

O justiţie independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar dumneavoastră, membrii CSM, aveţi o misiune extrem de grea, care înseamnă, pe de o parte, să militaţi pentru asigurarea stabilităţii actului de justiţie şi, pe de altă parte, să acţionaţi împotriva atacurilor la adresa independenţei judecătorilor şi procurorilor, indiferent de unde vin acestea.

Eu voi face tot ceea ce depinde de mine pentru ca România să nu se întoarcă în timp şi vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat pentru a garanta buna funcţionare şi independenţa justiţiei, în beneficiul direct al românilor. Din acest punct de vedere, aveţi în mine un partener.

Vă îndemn să rămâneţi dedicaţi misiunii dumneavoastră nobile, vă doresc mult succes pentru anul care vine, ştiu că astăzi veţi avea alegeri – acea fază se va desfăşura fără prezenţa mea – şi daţi-mi voie să vă doresc, de acum, celor care vor fi aleşi succes pentru mandatul care urmează pentru anul viitor. Vă mulţumesc mult!”


UPDATE: Președintele Klaus Iohannis a întrerupt ședința CSM, după ce Simona Marcu, președintele Consiliului a prezentat bilanțul instituției pe anul 2018. El a anunțat că pleacă, după ce a stat la ședință 43 de minute.

"Eu mă retrag ca să puteți continua ședința! Raportul de bilanț îl apreciez ca fiind foarte bun și reflectă o activitate bogată, cu foarte multe detalii.", a spus, la finalul vizitei sale la CSM, Klaus Iohannis.

UPDATE: Președintele Klaus Iohannis participă la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul căreia se alege noua conducere a Consiliului. Iohannis a explicat că a fost un an foarte greu pentru justiție, din cauza schimbărilor încercate de PSD.

"Prezența mea astăzi aici vă rog să o vedeți ca o încurajare instituțională. A fost un an foarte greu și vă felicit pe toți pentru echilibul de care ați dat dovadă.

Anul 2018 a fost marcat de schimbările legislației penale și a legilor justiției. A fost un an dificil cu multe cumpene pentru România. Punerea în acord a acestor acte normative cu prevederile europene este absolut necesară și vom ajunge în acest punct.

Deși ne-am aflat într-un context complicat, CSM a fost un factor de echilibru față de actorii implicați. Vă rog să fiți în continuare racordați la vocea interioară a sistemului care solicită apărarea independenței magistraților.", a declarat Klaus Iohannis.


UPDATE: Reprezentanţii societăţii civile în CSM, Victor Alistar şi Romeo Chelaru, transmit că statul de drept se înfăptuieşte doar în limitele ordinii constituţionale şi societatea are nevoie de o luptă anticorupţie legală şi neselectivă. Aceştia cer şi soluţii pentru o serie de probleme din justiţie.

„Echilibrul şi responsabilitatea sunt valorile aşteptate de societate de la sistemul de justiţie. (...) Statul de drept se înfăptuieşte numai în limitele ordinii constituţionale de la care emană toate celelalte acte legislative şi de asigurare a domniei legii. În aceste zile când sărbătorim „Ziua Constituţiei României”, adoptată în 8 decembrie 1991 de societatea românească prin referendum, se cere justiţiei să demonstreze că este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie iar drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt apărate şi ocrotite în cadrul democraţiei constituţionale”, transmit membrii societăţii civile în CSM printr-un mesaj postat pe site-ul instituţiei.

Potrivit acestora, prin comportamentul profesional şi deciziile judiciare, magistraţii sunt chemaţi să: asigure justa balanţă care garantează cetăţenilor echilibru societăţii în care trăim; respecte în toate cauzele civile şi non civile dreptul efectiv deplin şi util la apărare a părţilor din cauzele aflate pe rol; să respecte limitele puterii judecătoreşti şi să dea dovadă de respectarea principiilor constituţionale ale autonomiei şi respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului; să contribuie la consolidarea statutului lor prin detaşarea de orice activităţi sau mesaje de convergenţă cu ale forţelor politice şi asumarea obligaţiei corelative a rezervei, care garantează întregii societăţi că justiţia este nepartizană.

„Provocările sistemului judiciar la care trebuie găsite şi aplicate soluţii au fost legate de: nerespectarea legii în procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor învinuite pentru încălcarea normelor de procedură; practici neconstituţionale privind partajarea funcţiilor judiciare, ingerinţe în independenţa justiţiei din partea instituţiilor de forţă; decredibilizarea obiectivităţii luptei împotriva corupţiei prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justiţii echitabile; muşamalizări de fapte de notorietate pentru opinia publică (...), care dau neîncredere cetăţenilor privind onestitatea şi eficacitatea luptei împotriva corupţiei; cauze păstrate în nelucrare care ulterior se (re)activează în raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale; coruperea pârghiilor proprii de autoritate pentru obţinerea unor interese de carieră sau impunitate faţă de situaţii de încălcare a legii chiar în interiorul sistemului judiciar; asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticorupţie privind modul de interpretare a faptelor similare şi formulare a acuzaţiilor, care să garanteze eliminarea dublei măsuri şi a practicilor opuse (de impunitate sau din contră de cercetare abuzivă) raportat la aceleaşi tipuri de fapte”, mai arată mesajul semnat de Victor Alistar şi Romeo Chelaru. 

 

Aceştia menţionează că societatea are nevoie de o luptă anticorupţie „necruţătoare, legală, obiectivă şi neselectivă care să îşi atingă funcţia de descurajare a faptelor penale în viitor, şi nu de compromisuri între sistemul judiciar şi făptuitori pentru schimburi nelegitime de favori şi susţineri reciproce”.

„Aşadar solicităm cu tărie în numele cetăţenilor, a societăţii civile în ansamblul său, de la sistemul de justiţie să asigure faptul că în România - stat de drept, democratic şi social - demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane sunt valori supreme, de natură perenă care sunt întotdeauna apărate şi garantate în mod plenar”, mai spun reprezentanţii societăţii civile în CSM.


Miercuri, începând cu ora 12.00, la CSM are loc ședința în care Consiliul își alege conducerea pentru anul următor. Potrivit unor surse judiciare, candidatul pentru funcția de președinte al CSM ar fi judecătoarea Lia Savonea.

Lia Savonea este președintele Curții de Apel București. Judecătoarea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al fostului senator Cătălin Voicu, condamnat în două dosare penale.

La una dintre sedintele plenului din luna noiembrie, Lia Savonea a cerut CSM să supună dezbateri efectele deciziei CCR prin care s-a constatat existența unui conflict constituțional generat de conducerea ÎCCJ, precizând că "Secția trebuie să dezbată în ce măsură conduita conducerii ICCJ nu se înscrie într-o veritabilă abdicare de la anumite valori ale Justiției".


Ce prevede Regulamentul de organizare al CSM cu privire la alegerea conducerii

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.

Cine sunt candidaţii

Secţia pentru judecători îşi desemnează miercuri candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat marţi în calitate de candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pe procurorul Nicolae - Andrei Solomon, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În vârstă de 35 de ani, Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. 

Până acum, funcţia de preşedinte al CSM a fost deţinută de Simona Camelia Marcu, iar cea de vicepreşedinte de Codruţ Olaru.

Tot miercuri, pe ordinea de zi a plenului CSM se află şi Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2018.
 
Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la şedinţele de alegeri de la CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a participat de mai multe ori la şedinţele de alegeri de la CSM. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.

La precedentele alegeri de la CSM, Iohannis remarca faptul că  în 2017 Consiliul a avut "o activitate intensă, complicată şi cu impact puternic". 

"Când am devenit Preşedinte, am promis că voi încerca să introduc altfel de a face politică, cu mai puţine artificii, cu mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Atunci, la început, mi-am imaginat că, după un timp rezonabil de scurt, anumite lucruri devin evidente, sau self-evidente, şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. Dar, surpriză, anumite lucruri, chit că sunt scrise negru pe alb în Constituţie, şi toată lumea le cunoaşte, nu sunt contestate, dar sunt departe de a fi self-evidente. Şi în acest context, îmi face, recunosc, plăcere, să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România, justiţia este independentă şi trebuie să rămână aşa! Eu, Preşedintele României, o să fac orice îmi stă în puterea constituţională să vă ajut să garantaţi independenţa justiţiei! În acest demers şi în acest deziderat, veţi avea în mine un partener şi un susţinător constant pe care vă puteţi baza", afirma şeful statului.


2 Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
alegeri CSM conducere csm CSM Klaus Iohannis
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
12 dec 21:12
Răspunde | Votează email 0 email
dfdf
Cineva va sterge canalul de youtube https://www.youtube.com/channel/UCd8TldRmnyYFlliYRy6fkTw/videos
12 dec 12:15
Răspunde | Votează email 0 email
S-o ros...
La 2 ai de la instalarea lui Trump, mai exista functionari ai Departamentului de Stat (si din Servicii) care sustin ideologia paguboasa a lui "Soros" (a sefilor Rotschild/Rockeffeler) si mecanismele legislative (din Justitie) prin care pot indeparta adversarii politici. E adevarat ca si formele ce se incearca a se introduce in legislatie acum nu ar fi cele mai fericite, dar sunt ca urmare a modului dezastruos de functionare a Justitiei si de incalcare grava a drepturilor si libertatilor cetatenesti, la fel cum se proceda cu sute de ani in urma, numai ca acum apare si o tehnologie de varf in filaje si interceptari. Se afirma din partea celor amintiti anterior ca partidele la putere din Est sunt in legatura cu Rusia. Se afirma de mult timp, dar fara a aparea vreo proba ! O singura proba credibila ar duce ELECTORATUL PSD spre ZERO ! De ce nu se vine cu probe oficiale ? Intrebare retorica. Astfel, intra in functiune o alta varianta vehiculata de mai mult timp: consilierii ambelor tabere sunt ramificatii ale acelorasi PAPUSARI, care creeaza permanent CONFLICTE, acestea fiind, in opinia lor, SURSE SIGURE de castig (Resurse si Bani). Si fraierii musca... Numai ca, in Vest, distrugandu-se Stanga, se vede cum incep sa avanseze lucrurile. Si se vor duce si catre centru. Se duceau si in SUA, M.Britanie, Turcia, daca nu apareau:Trump, Brexit, dejucarea loviturii din Turcia. Lumea s-a prins care e treaba cu Globalizarea. Toti in cauza vor ajunge in situatia lui Macron. Asteptati sa vedeti, iar daca se confirma, indiferent cine o va face, va trebui "sa schimbe macazul"...
1
EUR
4.7081
RON
23 Jan
noapte 0 °
zi 7 °
Ultimele joburi adaugate
24 H