„În ultimele zile, spațiul public a fost invadat de o serie de materiale jurnalistice menite să manipuleze opinia publică prin acreditarea ideii că, în cursul investigațiilor penale, procurorii anticorupție ar comite abuzuri și ar recurge la metode care încalcă procedurile judiciare.
De exemplu, s-au vehiculat cu insistență informații că, în mod abuziv, procurorii DNA ar audia persoane vârstnice ori ar încerca să intimideze persoanele suspecte de comiterea unor infracțiuni prin implicarea copiilor lor în procedura de citare.
În unele cazuri, în media s-a recurs chiar la exploatarea emoțională a unor împrejurări construite pe informații false, care au prezentat drept acțiuni abuzive ale procurorilor o serie de proceduri reglementate clar de lege. 

Față de aceste încercări de manipulare, DNA precizează următoarele:

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Referitor la Simionescu Nicolița (persoană vârstnică, rudă a inculpatei audiată ca martor)
Simionescu Nicolița a fost citată atât pentru a fi audiată în calitate de martor, cât și pentru a participa la procedura de instituire a sechestrului asigurător, pe bunuri care apar ca fiind proprietatea sa (teren și casă situate în oraș Voluntari, cartier Pipera, județul Ilfov) și care fac obiectul infracțiunii de spălare a banilor în dosarul sus menționat.
Astfel, martora Simionescu Nicolița a fost chemată în fața organelor judiciare pentru data de 04 octombrie 2017, prin emiterea și transmiterea unei citații scrise la data de 28 septembrie 2017, existând dovada că aceasta a fost primită de martoră la data de 02 octombrie 2017.
În actuala reglementare, la art. 114 alin. 2 lit. a Cod de procedură penală, se prevede că „orice persoană citată în calitate de martor are obligația se a se prezenta în fața organului judiciar care a citat-o, la locul, ziua și ora arătată în citație”.
Actualul Cod de procedură penală nu prevede însă și posibilitatea audierii martorului la domiciliu, așa cum se prevedea în mod expres în Codul de procedură penală anterior, în vigoare până în anul 2014 (art. 86 alin. 3 rap. la art. 74 din Vechiul Cod de procedură penală).
Totodată, Codul de procedură penală este cel care prevede și procedura de urmat și în cazul persoanelor audiate care manifestă stări speciale.
Astfel, art. 106 alin. 1 spune că, „dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării și, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic”.
Deși a luat la cunoștință cu două zile înainte de data la care a fost chemată pentru a fi audiată și avea timpul necesar, aceasta nu a formulat nicio cerere în cuprinsul căreia să atenționeze organele judiciare că se află în imposibilitatea de a se prezenta la audiere.
În schimb, la data de 04 octombrie 2017, prin intermediul avocatului, aceasta a formulat o cerere prin care solicita asistență medicală, în baza căreia organele judiciare au apelat la sprijinul unui echipaj medical, care a asigurat asistența medicală martorei pe tot parcursul procedurilor judiciare.
Pe parcursul realizării procedurilor, starea de sănătate a martorei Simionescu Nicolița a fost corespunzătoare, fapt constatat și de echipajul medical care i-a acordat asistență.
Conform art. 117 al Codului de procedură penală, rudele apropiate au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor, acest drept fiindu-le comunicat de organul judiciar. Decizia aparține acestor persoane, întrucât există posibilitatea ca ele să dorească să formuleze declarații, inclusiv în apărarea inculpaților.

Martora Simionescu Nicolița nu a refuzat prezentarea la audiere. În acest context, în cauză, martorei i s-a dat posibilitatea să justifice sumele de bani cu care au fost achiziționate bunurile imobile (terenul) ce reprezintă obiect al infracțiunilor de spălare de bani. Totuși aceasta a arătat, în prezența avocatului, că se va prevala de dreptul de a nu face declarații”, se arată într-un comunicat DNA.

Citeşte şi: Interviu cu bunica Anei Maria Pătru. Ce e a spus la DNA şi ce mesaj are pentru Kovesi şi „Portocală”

Fosta şefă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Ana Maria Pătru a fost plasată sub control judiciar, miercuri după-amiază, în al doilea dosar de corpţie deschis pe numele ei de către DNA Ploieşti. Procurorii o acuză că a cerut de la firma Siveco un milion de euro şi a primit 600.000 de euro, susţinând că va interveni la directorul unei instituţii să soluţioneze în mod favorabil o investigaţie care privea firma de software.

„În perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la reprezentanţii unei firme de software suma de 1 milion de euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra directorului unei instituţii publice cu atribuţii de control şi a promis că-l va determina să soluţioneze în mod favorabil o investigaţie care privea firma de de software. În acelaşi context, inculpata a primit, în trei tranşe, în perioada iulie 2013 – martie 2014, suma totală de 600.000 euro (în cursul lunii iulie 2013 – suma de 400.000 euro, sumă remisă şi primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un instrument de scris aceeaşi marcă; sfârşitul lunii noiembrie 2013 – suma de 100.000 euro şi în cursul lunii martie 2014 – suma de 100.000 euro)”, spun procurorii DNA.

Anchetatorii arată că, începând din iulie 2013 şi până în noiembrie 2016, Ana Maria Pătru a disimulat adevărata natură a provenienţei şi beneficiarul real al sumei de 600.000 de euro cumpărând pe numele unei rude un teren de 1000 de metri pătraţi în valoare de 130.000 de euro, în oraşul Voluntari, cumpărând pe numele altei rude un apartament de 80.000 de euro în Constanţa, plătit 75.000 de euro cash şi 5.000 de euro prin virament bancar, precum şi investind 437.000 de euro într-o casă contruită pe terenul din Voluntari şi în amenajarea apartamentului din Constanţa.

„La data de 05 decembrie 2016, inculpata Pătru Ana Maria a formulat şi înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie un denunţ privind existenţa unei infracţiuni de trafic de influenţă, pretins comisă de directorul instituţiei publice la care am făcut referire mai sus, cunoscând că acesta este nereal. Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, Pătru Ana Maria a recunoscut că denunţul – obiect al infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, reţinută în sarcina sa, este mincinos” menţionează DNA.

La ieşirea de la DNA Ploieşti, unde a petrecut miercuri aproximativ şapte ore, Ana Maria Pătru a spus că este victima uni denunţ mincinos făcut de Irina Socol, cu care a avut o relaţie de prietenie.

„Am primit un control judiciar (…) Nu-i nicio problemă, doamna Socol să trăiscă, face în continuare denunţuri muncinoase. Ştiţi, am auzit şi eu de Dinu Pescariu şi de Florică. Vă spun pe cinstite că doamna Socol îi întrece din toate punctele de vedere. Este un denunţ mincinos, dar atât de mincinos că nu ştiu ce s-o face când voi face o plângere penală împotrva dumneaei” a spus Pătru.

Bunica Anei Maria Pătru a mers miercuri la DNA pentru a da declarații, în calitate de martor, în dosarul fostei şefe AEP. Bunica fostei şefei Autorităţii Electorale Permanente ar fi trebuit să le explice anchetatorilor cum a reuşit să cumpere un teren şi o casă în cartierul Pipera din Voluntari. Bătrâna a făcut atac de panică în sediul DNA şi nu a mai dorit să dea declaraţii. Procurorii au anuţat-o însă, prin intermediul avocatului, că s-a instituit sechestru pe terenul şi casa din Pipera – Voluntari, în care locuieşte Ana Maria Pătru.