UPDATE Liviu Avram critică soluţia adoptată de Curtea Constituţională şiafirmă că, de fapt, judecătorii nu au dorit să judece cazul pe fond. El are câteva argumente în favoarea sa.

Unul dintre ele este acela că, potrivit preşedintelui CCR, Curtea nu îşi schimbă uşor jurisprudenţa şi nu va schimba legislaţia electorală cu mai puţin de o lună înainte de alegeri. Liviu Avram vine însă cu un contraexemplu, când CCR a shimbat legislaţia electorală cu doar cinci zile înainte de alegeri, în 2010, în cazul lui Remus Cernea. 

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Președintele Consiliului Județean Prahova, la poliție după ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

„Ohoooo! Al doilea indiciu că CCR a jucat-o politic la greu și că le-a fost frică să judece pe fond. Zicea recent domnul Zegrean că CCR nu-și schimbă așa ușor jurisprudența. Păi să vedem dacă așa stau lucrurile…

* Pe 25 aprilie 2010, au fost alegeri anticipate parțiale pentru câteva locuri de deputat. Remus Cernea (pletosul bio) a vrut să candideze pentru unul dintre ele ca independent. 
* Pe 6 aprilie candidatura sa a fost respinsă și el a contestat asta în instanță.
* Pe 7 aprilie instanța i-a acceptat cererea de sesizare a CCR privind neconstituționalitatea articolului care reglementa alegerea candidaților independenți. 
* Pe 20 aprilie, CCR a judecat excepția și a admis-o, declarând respectivul articol neconstituțional (pentru amatorii de detalii: Decizia 503 din 20 aprilie 2010).

Judecătorii CCR au respins atât excepţiile de neconstituţionalitate privind impunerea unui număr minim de semnături pentru depunerea candidaturilor, cât şi cele care contestau alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

Curtea Constituţională a judecat miercuri două excepţii de neconstituţionalitate ridicate de jurnalistul Liviu Avram în al doilea dosar privind alegerile locale, una dintre excepţii vizând organizarea scrutinului într-un singur tur. Potrivit unor surse din CCR, excepţia privind neconstituţionalitatea actului normativ a fost respinsă pe motiv că jurnalistul nu avea calitatea de candidat la scrutinul din 5 iunie.

Jurnalistul Liviu Avram a pledat, miercuri, în şedinţa CCR, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, afirmând că admiterea excepţiei de neconstituţionalitate nu ar însemna o schimbare a jurisprundenţei Curţii, în timp ce procurorul a cerut respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.

„Aşa cum este legea acum, aceasta permite alegerea primarului în două tururi atâta doar că al doilea tur nu se organizează decât în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur. Ceea ce contest eu de fapt, şi sper că asta se înţelege din documentaţie, este majoritatea cu care se alege primarul, în speţă majoritatea relativă care determină apoi aproape automat şi numărul de tururi. Şi ceea ce vă cer să decideţi este în ce măsură primarul astfel ales este organ reprezentativ, în sensul cerut de articolul 2 din Constituţie, câtă vreme dacă nu obţine măcar 50% plus unu din voturile exprimate, majoritatea se află de fapt în partea cealaltă la cei care nu l-au votat„, a declarat jurnalistul Liviu Avram, făcând trimitere la art.101 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Judecătorii constituţionali au discutat şi alte 50 de sesizări privind organizarea alegerilor locale, majoritatea privind numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor. Printre cei care au ridicat excepţii de neconstituţionalitate privind alegerile locale sunt şi partidul M10 condus de Monica Macovei, deputatul Daniel Fenechiu, PMP, Partidul Verde, PRM, Partidul 200 pentru Bucureşti, PACT, PSRO, Sebastian Bodu sau Partidul Pirat.

Cel mai multe sesizări au fost însă ridicate şi în legătură cu alegerea primarilor într-un singur tur.

În urmă cu o săptămână, Curtea Constituţională a respins o sesizare a jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale. Astfel, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea privind numărul minim de semnături pentru depunerea candidaturilor. Totodată, sesizarea privind neconstituţionalitatea articolului referitor la alegerea primarilor într-un singur tur a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu cauza.

Liviu Avram a ridicat excepţii de neconstituţionalitate pe aceste articole şi în alt dosar, care a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti. În acest dosar însă, excepţia de neconstituţionalitate vizează direct articolul privind alegerea primarilor într-un tur.

Curtea Constituţională este sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2), art. 101 (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în raport de art.37(1), art. 36(1) şi art. 2(1) din Constituţia României.

Potrivit articolului 50, alineatul 2, „pentru functia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şii 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti”.

Articolul 101 prevede: „(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie”

Judecarea cererii lui Liviu Avram de anulare a HG 52/2016 privind calendarul electoral a fost amânată de instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti pentru 18 mai. Liviu Avram a solicitat instanţei să corecteze legea electorală prin ordonanţă de urgenţă, după care să emită o nouă HG privind calendarul electoral, care să respecte prevederile din lege pe care le va fi corectat. Alegerile locale vor avea loc în 5 iunie.