Legea permite poliției federale (BKA) să instaleze echipamente de supraveghere în locuințe, să monitorizeze convorbirile telefonice și să instaleze programe informatice speciale în computerele suspecților de terorism, pentru a avea acces la istoricul email-urilor și al mesageriei.

Vicepreședintele Curții, judecătorul Ferdinand Kirchhof, a declarat că teoretic legea respectă Constituția, dar a adăugat că ea a fost folosită de poliție pentru a desfășura ”intervenții disproporționate” cu câteva ocazii. Legea va trebui să fie modificată până în iunie 2018.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Război în Orientul Mijlociu: Hezbollah a lansat rachete şi ...

Iohannis, despre NATO şi Ucraina: „Am avut câteva discuţii ...

Cazul a fost adus în atenția Curții Constituționale de un grup de politicieni social-democrați, liberali și ecologiști care susțin că puterile acordate BKA încalcă drepturile individuale la intimitate, informează Agerpres.

În 2015 ministrul de interne german Thomas de Maiziere a apărat legea, afirmând că ea le-a permis autorităților să dejoace mai multe tentative de atacuri teroriste pe teritoriul Germaniei.

La finalul lunii noiembrie, Germania și-a prelungit legislația antiterorism pentru încă cinci ani, până la începutul anului 2021. Reînnoirea acestui act legislativ înseamnă că serviciile de securitate germane pot folosi până la începutul lui 2021 informații provenind de la bănci, companii aeriene și firme de telecomunicații.

Legislația antiterorism din Germania fusese introdusă după atentatele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Până în prezent, țara nu a fost afectată de un atac jihadist de amploare, spre deosebire de alte țări europene, dar în luna august doi combatanți germani care și-au revendicat apartenența la gruparea Stat Islamic au amenințat cu comiterea de atentate pe teritoriul german.