Din 2002, România are o instituţie care luptă împotriva oricărei forme de discriminare, inclusiv a celei pe motive etnice. Este vorba despre Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Anul trecut, CNCD a înregistrat 61 de petiții în ceea ce privește discriminarea romilor, cu 45% mai multe decât în 2014, când au fost 42 de sesizări. Însă aceste cifre nu arată dimensiunea reală și tabloul complet al fenomenului de discriminare a romilor în România, consideră Petre Florin Manole, membru în colegiul director al CNCD.

„Cred că petiţiile nu arată şi nu surprind imaginea de ansamblu, pentru că ele nu sunt expresia convingerilor rasiste, ci expresia reacţiilor victimelor discriminării. Este foarte diferit. Nivelul de rasism îl vedem în sondaje”, spune Petre Florin Manole.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Anunț de ultimă oră al Ministerului Muncii: Cum pot fi plătite ...

Un angajat a făcut bucăți un Ferrari de trei milioane de euro! ...

Un sondaj al Comisiei Europene ne ajută să vedem mai bine fenomenul discriminării. Eurobarometrul Comisiei Europene de la jumătatea anului trecut arăta că 51% dintre români consideră că discriminarea pe bază de etnie este foarte răspândită în România. De asemenea, convingerea aceasta la nivelul Europei este şi mai mare. 64% dintre europeni cred că discriminarea pe bază de etnie este foarte răspândită.

Cel mai recent caz privind o acuzaţie de discriminare a avut loc la cel mai mare centru de wellness din Bucureşti-Ilfov. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a primit mai multe sesizări de la persoane care spun că li s-a refuzat accesul în complexul Therme Bucureşti pentru că erau de etnie romă.

Mai mult, „60%-70% dintre majoritari nu şi-ar căsători copiii cu un etnic rom. În sociologie, acesta este nivelul cel mai intim de respingere. Adică până aici, în familia mea n-ai voie. De ce?”, se întreabă Petre Florin Manole.

Discriminarea de care se vorbeşte prea puţin

„Nu de puţine ori am văzut localităţi unde drumul se termina acolo unde începea comunitatea de romi sau racordarea la utilităţi se făcea până la prima casă de romi”, relatează Ciprian Necula, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene şi activist rom, despre forme de discriminare întâlnite de el la nivelul autorităţilor locale.

Ciprian Necula declară că procesul de dezrobire a romilor din România nu s-a încheiat încă, având în vedere decalajul social între romi şi ceilalţi cetăţeni români, deşi legile desfiinţării robiei au fost adoptate încă din 1855 în Moldova şi 1856 în Ţara Romanească şi încă din 1786 în Transilvania, aflată atunci sub stăpânire habsburgică.

„Orice dezrobire, orice abolire a sclaviei este un proces şi din păcate cred că pentru România procesul de dezrobire a romilor nu s-a încheiat încă”, a subliniat Ciprian Necula în cadrul seminarului „Stop discriminării împotriva romilor”, organizat de Comisia Europeană.

Sclavia romilor din Moldova şi Ţara Românească a durat 500 de ani, fiind cea mai lungă din istoria lumii, iar dezrobirea s-a produs doar de 160 de ani.

Conform Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE, 90% dintre romii din 11 state membre trăiesc în gospodării cu venit echivalent sub pragul sărăciei naţionale. Milioane de romi trăiesc în condiţii de mahala, fără electricitate, apă curentă sau condiţii de igienă de bază.

Amendă de 2.000 de lei pentru postările de pe Facebook

Declaraţiile discriminatorii îţi pot aduce amenzi între 600 şi 2.000 de lei. Şeful departamentului de Coregrafie al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), prof. univ. dr. Sergiu Anghel, a fost sancţionat de CNCD cu amendă de 2.000 lei pentru discriminarea romilor şi alţi 2.000 lei pentru discriminarea evreilor.

Petre Florin Manole declară că există o monitorizare de presa scrisă şi online, dar nu şi pe radio-tv. De altfel, Petre Florin Manole s-a sesizat în cazul profesorului Sergiu Anghel, care posta mesaje rasiste la adresa romilor si evreilor pe Facebook.

Reprezentantul CNCD consideră că pentru a diminua acest fenomen avem nevoie de educaţie şi sancţiuni.

Traian Băsescu, prietenul romilor: „Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”

Traian Băsescu este acuzat că a încălcat, în 2014, demnitatea persoanelor aparținând etniei rome prin următoare declaraţie: „Dar mai avem o problemă, care de asemenea trebuie spusă. Și care face destul de dificilă integrarea romilor nomazi. Foarte puțini vor să muncească, mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură. Iar dacă nu vom recunoaște cinstit și problemele pe care le are etnia însăși și problemele pe care le avem noi în a înțelege etnia, nu vom găsi soluția problemei. Eu am fost primar și am oferit locuri de muncă romilor care se așezaseră în jurul Bucureștiului. Nu le-a plăcut. Au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea pe care o aveau, la salubrizare”.

CNCD l-a amendat pe Traian Băsescu cu 600 lei, având în vedere următoarele aspecte: discriminarea a vizat o comunitate, nu o persoană fizică; discriminarea a fost produsă de o persoană cu funcții importante în stat (era preşedinte), care ar trebui să promoveze o politică de respectare a drepturilor omului și care, conform jurământului depus, are obligația de a apăra democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, nu să le calce în picioare; discriminarea rasială este o formă extrem de gravă de discriminare, care, conform jurisprudenței CEDO, afectează inclusiv dreptul la tratament uman.

Traian Băsescu a contestat amenda şi decizia CNCD, dar Curtea de Apel Bucureşti a respins în septembrie anul trecut cererea fostului preşedinte. Dosarul a ajuns la Înalta Curte, iar următorul termen este pe 31 martie.

Contactat de RomaniaTV.net, Traian Băsescu a declarat că nu ştie care este stadiul acestui dosar şi nu poate oferi mai multe amănunte, aceasta fiind treaba avocaţilor.

Pe de altă parte, în cariera sa de politician Traian Băsescu nu s-a ferit deloc de comunitatea romă. El s-a prezentat la numeroase evenimente publice organizate de romi şi şi-a făcut imagine pozându-se cu ei, dansând ţigăneşte la petreceri, primind mici atenţii din partea lor.

CTP: „Aceşti ţigani hoţi, cerşetori, criminali, nu au legătură cu românii”

Tot în 2014, Cristian Tudor Popescu a fost sancţionat de CNCD cu amendă contravenţională de 2.000 de lei pentru un articol în care defăima etnia romă. „Astă-toamnă am participat la Paris la o întâlnire internaţională. Cea mai neplăcută situaţie de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a ţiganilor autori de infracţiuni pe bandă rulantă în Franţa cu români. M-am străduit cât am putut să explic că aceşti ţigani hoţi, cerşetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internaţională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă faţă întreaga Europă, nu România de una singură”.

Cristian Tudor Popescu considera hotărârea CNCD nedreaptă, dar nu a contestat decizia în justiţie. „Aş vrea măcar ca banii încasaţi din amenda mea să fie daţi unei familii de ţigani săraci, care n-a comis nicio fărădelege”, spunea CTP după decizia CNCD.

Rom sau ţigan?

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, care şi-a făcut un titlu de glorie în lupta cu „clanurile” de romi, a fost sancţionat tot de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării după ce a folosit într-o postare de pe Facebook termenul de „ţigani” în loc de romi, dar asta nu l-a făcut să renunţe la termenul jignitor de ţigan.

De altfel, în mentalul colectiv folosirea cuvântului rom pare mai degrabă o favoare care se face etniei când şi când. În 2010, Silviu Prigoană a elaborat o iniţiativă legislativă în care propunea schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „ţigan”. Iniţiativa a fost susţinută inclusiv de preşedintele Traian Băsescu şi Academia Română.

Traian Băsescu declara că, în momentul în care s-a decis schimbarea denumirii ţiganilor în romi, s-a luat o decizie greşită. Fostul şef al statului sublinia că europenii fac o confuzie între romi şi români.

Declaraţia celui mai puternic om din România de la acea vreme arăta că romii sunt priviţi ca un corp străin în societatea românească. Practic, fostul şef al statului se delimita de o bună parte a cetăţenilor din ţara sa. Oficial sunt peste 600.000 de cetăţeni români de etnie romă în România, însă cifrele vehiculate de Consiliul Europei și Comisia Europeană arată că sunt peste două milioane de romi.

Cât de vechi este cuvântul „rom”

Termenul „rom” nu este artificial, inventat după 1989 (cum cred mulţi), ci are o vechime respectabilă. Samuel Augustini ab Hortis îl menţiona deja pe la 1775-1776 ca termen folosit pentru autodesemnare: „Rome – ein Zigeuner, Romnyi – eine Zigeunerin” (Samuel Augustini ab Hortis, Von dem heutigen Zustände, sonderbaren Sitten und Lebensart wie auch denen übrigen Eigenschaften und Umständen der Zigeuner în Ungarn, Bratislava, Studio Verlag, 1994, p.164. Volumul tipărit la Bratislava conţine articolele publicate în intervalul 1775-1776).

De asemenea, Barbu Constantinescu, doctor în filosofie, atesta în 1878 în spaţiul românesc cuvântul rom. „Ţiganii către dânşii se numesc rom, iar pe români îi numesc gagio”, arăta acesta.

Termenul de rom a început să fie folosit mai des în perioada interbelică. În 1933 se înfiinţa Uniuniea Generală a Romilor din România (U.G.R.R.), fondată de G.A. Lăzărescu Lăzurică. Ulterior au apărut şi alte uniuni şi asociaţii care au conţinut termenul de rom: „Asociaţia Uniunea Generală a Romilor din România” (A.U.G.R.R.), în 1934, „Redeşteptarea Romilor şi Romiţelor din România” (1936), „Uniunea Cetăţenească a Romilor” etc.

Tot în 1933 se ţinea şi primul congres dedicat romilor. Iată cum a fost prezentat congresul de G.A. Lăzărescu Lăzurică, unul dintre reprezentanţii lor de frunte:

„Lăutari, geambași, fierari, potcovari, meșteri lăcătuși, spoitori, rudari, văcsuitori, strângători de fiare, vânzători de ziare și hainevechi, hornari, mici comercianți și alți meseriași romi, veniți cu toții să ascultați pe reprezentanții noștri cei mai calificați, aleși din clasa intelectuală, ca: publiciști, avocați, profesori, medici și arhitecți, care vă vor arăta care sunt necazurile voastre, cine sunteți, ce vreți și ce puteți voi.

Să nu lipsească nici o femeie intelectuală din neamul romilor, pentru ca ele să dea un imbold fraților, părinților și soților lor în marea luptă de emancipare ce se începe.

Facem un apel călduros către toți romii care au parvenit prin muncă și abnegație ca să nu-și renege neamul, ci să vie în mijlocul nostru, încurajându-ne, iubindu-ne, ca o chemare a sângelui.

Nu ne dispensăm nici de prezența concetățenilor noștri români, invitându-i la congres ca observatori, pentru a vedea și auzi că nu depășim cu nimic de la programul nostru inițial: moral, social, cultural și spiritual.” (Sursa)

La nivel internaţional, cuvântul „rom” devine standard în rândul reprezentaţilor etniei odată cu congresul internaţional al romilor de la Londra (aprilie 1971), când, printre altele, s-a hotărât crearea unor simboluri naţionale, precum steagul (verde-albastru cu o roată în mijloc, care seamănă cu chakra prezentă pe steagul Indiei), imnul („Djelem, djelem”), ziua naţională (8 aprilie). Reprezentanţii etniei reuniţi la Londra au decis renunţarea la termeni precum Tsiganes, Zigeuner, Gitanos etc, pe motiv că ar fi depreciativi şi, pentru a crea sentimentul de unitate, au fost înlocuiţi prin „rom”. 

De unde provin cuvintele rom şi ţigan

Rrom este un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a rromilor, aşadar acesta este termenul corect. După cea mai bine documentată ipoteză (Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes – Paris, Bucureşti: Editura Alternative, 1997), termenul provine din cuvântul prakrit „dom”, care însemna „om” şi se referea, pe de o parte, la imigranţii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat şi au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo şi pornind apoi spre Europa, iar pe de altă parte, la un subgrup etnic din India, care există şi astăzi.

Evoluţia fonetică firească a condus la transformarea cuvântului „dom” în cuvântul „rrom”, cu „r” nazalizat.

Cuvântul „ţigan” provine din greaca medie, din „athinganos” sau „athinganoy”, înţelesul fiind acela de „păgân”, „de neatins” sau „impur”. Cuvântul este atestat pentru prima dată în anul 1068, la o mânăstire din Georgia (în acea vreme în Imperiul Bizantin), în scrierea unui călugăr: acesta spunea că athinganoyi sunt un grup de eretici, nomazi, cititori în stele şi vrăjitori şi îi sfătuia pe creştini să se ferească de ei.

În ţările române, încă de la prima atestare din 1374, semnalată tot în documentele unei mănăstiri, Vodiţa, termenul „aţigan”, care a devenit mai târziu „ţigan”, desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia.

(Sursa: Delia Grigore, lector universitar doctor la Universitatea Bucureşti – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, preşedintele Centrului Rromilor „Amare Rromentza”)

Folosirea cuvântului rom de către instituţiile europene

Terminologia utilizată în prezent de Consiliul Europei s-a modificat considerabil începând cu anii 1970, însă în ultimii 10 ani, denominarea minorităţii este cu predilecţie „rom/romi”, „comunităţi de romi”. Iniţial s-au utilizat termenii de „ţigani şi alţi nomazi / travellers” (în Recomandarea 563/1969 a Adunării Consultative privind situaţia ţiganilor şi a altor nomazi în Europa (1969). De asemenea, s-a utilizat termenul „nomazi” (în Rezoluţia nr. (75)13 a Comitetului de Miniştri privind situaţia socială a nomazilor în Europa (1975) şi Recomandarea nr. (83)1 a Comitetului de Miniştri a nomazilor apatrizi şi a nomazilor cu cetăţenie nedeterminată (1983)). Ulterior, s-a utilizat termenul „populaţii de origine nomadică” (în Rezoluţia 125/1981 a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale în Europa privind rolul şi responsabilitatea autorităţilor.

Consiliul Europei a utilizat termenii „rromi (ţigani)” (în Rezoluţiile 11 şi 16 din 1995 ale Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale în Europa „Către o Europă Tolerantă: contribuţia rromilor (ţiganilor)”, 1995). Ulterior, s-a trecut la utilizarea termenului „romi” (în Rezoluţia 44/1997 a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale „Către o Europă Tolerantă: contribuţia Romilor” (1997) şi Recomandarea nr. 1557 a Adunării Parlamentare privind situaţia juridică a Romilor în Europa, 2002).

Rezoluţia Parlamentului European privind discriminarea împotriva Romilor”, B4-0975 din 1995, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, C 249/156 din 25 septembrie 1995. Prin Rezoluţie, Parlamentul European „A. Recunoaşte romii ca persoane transnaţionale care se confruntă cu probleme sociale”, şi „B. recunoaşte că o larg răspândită discriminare se manifestă împotriva romilor în toate ţările în care sunt aşezaţi”.

De asemenea, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei a adoptat la 6 martie 1998 Recomandarea de Politică Generală nr. 3 privind combaterea rasismului şi intoleranţei împotriva romilor/ ţiganilor. Prin acest instrument internaţional de îndrumare, ECRI face trimitere directă la subiectul denominării comunităţii rome şi adresează o recomandare explicită în legătură cu această chestiune.

(Sursa: Date extrase din volumul „Rom sau ţigan – Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc”, editat de Istvan Horvth şi Lucian Nastasă, 2012)