Statuia-menhir descoperită săptămâna trecută la Peceneaga reprezintă un personaj masculin, cu capul și gâtul bine profilate, care pe corpul monolit are schițate toate detaliile anatomice, dar și o armă, piesa cu o înălțime de 1,75 metri identificată de cercetătorii Mihaela Iacob și Dorel Paraschiv, la baza unui tumul, fiind în bună stare de conservare, scrie Agerpres.

Potrivit reprezentantei ICEM, Mihaela Iacob, denumirea de „menhir” pentru acest tip de monument preistoric vine din limba bretonă și înseamnă, în traducere, „piatră lungă”, deoarece, de regulă, este construit dintr-un singur bloc de piatră, în general nefasonat, așezat vertical.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

„Monumentul avea un caracter funerar, dar și de cult. Statuile-menhir antropomorfe erau utilizate în sanctuare sau, fixate în poziție verticală pe movile funerare (tumuli), indicau locul unor morminte ale unor personaje cu un anume statut social”, a afirmat Mihaela Iacob.

În Dobrogea, potrivit sursei, mai este cunoscută o singură statuie-menhir care a fost descoperită în anul 1924, în timpul construcției terasamentului căii ferate Medgidia-Babadag, când a fost tăiată o movilă funerară situată între Hamangia, Baia, și Ceamurlia de Jos, statuia identificată atunci fiind expusă la Muzeul Cetății Histria, Constanța.

Statui-menhir au mai fost descoperite în România în Transilvania, în zona dintre localitățile Baia de Criș și Țebea, la Ciceu-Mihăiești, Florești, Gherla și Pianu de Jos. Ele sunt cunoscute în nordul și vestul Mării Negre — în Crimeea, Republica Moldova (zona Bugeacului), Bulgaria, dar și în Ungaria.

Menhirele sunt foarte numeroase în așa-numita civilizație megalitică, răspândită pe o arie largă din vestul Europei, cea descoperită la Peceneaga urmând să fie expusă la Muzeul de Istorie și Arheologie din orașul Tulcea.