„L-am audiat pe reprezentantul ORNISS, în persoana primului adjunct, respectiv directorul juridic, respectiv pe directorul tehnic de la RASIROM. Am discutat de documente, este vorba de certificatele ORNISS, dar în ce priveşte accesul efectiv, era în sarcina ANP-ului (Administraţia Naţională a Penitenciarelor – n.r), pentru că era instituţia care trebuia să reglementeze accesul, să pună în aplicare. Urmează, într-o şedinţă viitoare, să fie chemaţi inclusiv foştii directori ai ANP-ului, şi actualul director al ANP-ului, pentru a ne comunica aceste aspecte care sunt cuprinse în HG 585 în ce privesc măsurile atât de protecţie fizică, dar şi pe măsuri procedurale care trebuiau luate la locul de depozitare”, a declarat Salan, la Parlament, potrivit Mediafax.

RASIROM este o companie care funcţionează sub coordonarea Serviciului Român de Informaţii, funcţionând ca integratori de soluţii de securitate fizică şi informatică. Principalele obiective sunt securizarea cibernetică şi fizică a infrastructurilor critice naţionale şi europene, precum şi asigurarea obiectivelor naţionale de interes strategic.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Gabriela Firea îi răspunde lui Piedone: „Îmi este teamă ...

Marcel Ciolacu, în campanie cu Gabriela Firea, lansează atacul ...

Întrebat dacă a primit răspunsurile pe care le aştepta, Salan a răspuns afirmativ.

„Azi am obţinut date care ne pot fi de folos pentru activitatea de viitor”, a adăugat preşedintele Comisiei.

Totodată, Salan a precizat că la audierile din şedinţa de marţi au fost invitaţi şi foştii procurori generali, Tănase Joiţa, Ilie Botoş şi Ioan Amariei, însă aceştia nu s-au prezentat.

„Tănase Joiţa nu a răspuns solicitării noastre, domnul Botoş ne-a răspuns că este plecat din ţară, iar Ioan Amariei, din motive de sănătate, dar dumnealui a fost cooperant în sensul în care şi-a oferit disponibilitatea să răspundă unui set de întrebări”, a spus Viorel Salan.

De asemenea, senatorul PSD a susţinut că Ilie Botoş va fi invitat la o altă audiere, deoarece doreşte să afle de la acesta şi alte lucruri.

„În răspunsul pe care mi l-a dat, a comunicat că este plecat din ţară, iar elementele care a avut să le furnizeze, le-a furnizat. Însă eu doresc şi alte elemente. Categoric o să-l invităm şi la o altă audiere, pentru că întrebările care vrem să le adresăm sunt altele”, a declarat Salan.

Întrebat dacă raportul Comisiei s-ar putea finaliza în aceasă sesiune parlamentară, preşedintele Comisiei de anchetă SIPA a răspuns: „Ce pot să vă comunic, există disponibilitatea din partea tuturor membrilor comisiilor, astfel încât să soluţionăm cât mai repede această situaţie”.

În rândul obiectivelor Comisiei SIPA se numără: „stabilirea rolului activ al ministerului de resort la adoptarea HG 127/2006 precum şi ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni, prevăzut de HG 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desfiinţare prevăzute în art. 3 şi 4 şi de ce nu s-a emis o nouă Hotărâre pentru prelungirea termenului”, identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condiţiilor legale (…), precum şi la solicitarea cui au accesat arhiva, verificarea autenticităţii informaţiilor cuprinse în raportul 096/17-04.2008 şi împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare.

Un alt obiectiv asumat de comisie este identificarea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva SIPA registrul de intrări-ieşiri, documente secrete şi strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conţinutul foarte succint, de unde proveneau şi beneficiarii informaţiilor.