Potrivit MJ, începând cu luna februarie, în urma solicitării ministrului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor desfăşoară o activitate de echilibrare a gradului de ocupare la nivelul locurilor de detenţie aflate în subordine sa.

Astfel, în lunile februarie şi martie, au fost emise dispoziţii de transfer individuale sau colective între penitenciare, care au vizat mai mult de 2.000 de deţinuţi (8,5% din numărul total al persoanelor aflate în detenţie).

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Contre între ministrul Justiţiei și FSANP pe tema evacuării deţinuţilor din penitenciarul Iaşi

MJ arată că pavilionul de deţinere Corp A de la Penitenciarul Iaşi a fost supus expertizării tehnice pe parcursul anilor 2008 şi 2016, ambele încadrând clădirea în clasa de risc seismic II.

În 2017, Penitenciarul Iaşi a intrat în procesul de elaborare a documentaţiilor tehnice (etapele de iniţiere şi aprobare a notei conceptuale şi temei de proiectare), necesare demarării investiţiilor care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi a celor de muncă.

În 2018, Penitenciarul Iaşi este inclus în lista de investiţii aprobată pentru continuarea procesului investiţional preconizat (studiu de fezabilitate).

Unul dintre documentele publicate marţi de Ministerul Justiţiei conţine concluziile unui control efectuat de ANP în luna februarie 2018 la Penitenciarul Iaşi.

Echipa ce control susţine că, la verificarea vizuală a Corpului A de la Penitenciarul Iaşi, nu se identifică degradări structurale, iar o expertiză realizată în anul 2008 a încadrat corpul de clădire respectiv la gradul de risc seismic II, „probabilitatea de prăbuşire fiind redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale la incidenţa sistemului de proiectare”.

„Construcţiile încadrate în clasele se risc seismic I şi II nu satisfac cerinţele asociate obiectivului de performanţă – siguranţa vieţii”, se mai arată în document.

Echipa de control a propus conducerii Penitenciarului Iaşi două variante: subclasarea construcţiei din clasa II de importanţă într-o clasă inferioară, care să nu mai permită adăpostirea oamenilor sau chiar demolarea ei; consolidarea construcţiei, respectiv a fundaţiilor şi a suprastructurii.

Tudorel Toader a scris luni pe Facebook că transferarea celor 450 de deţinuţi din Penitenciarul Iaşi la alte unităţi face parte dintr-un plan de redistribuire, în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare a acestui spaţiu de detenţie, nefiind vorba de evacuarea lor de urgenţă, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public.

El susţine că, în data de 29 august 2017, Penitenciarul Iaşi a înaintat către Administraţia Naţională a Penitenciarelor nota de concept pentru edificare unui nou pavilion.

„Prin adresa nr. 35063 din 28.09.2017, Penitenciarul din Iaşi a transmis la ANP tema de proiectare pentru noul pavilion, temă aprobată la data de 08.11.2017, aflată în faza studiului de fezabilitate. La data de 31.01.2018, am solicitat conducerii ANP luarea măsurilor posibile şi legale pentru echilibrarea gradului de supraaglomerare a penitenciarelor, în condiţiile în care unele penitenciare aveau un grad de supraaglomerare de 180%, iar altele de 110%! În sensul celor de mai sus, începând cu data de 01.03.2018 s-a desfăşurat un plan de redistribuire a deţinuţilor. La data de 04.04.2018, în corpul A din Penitenciarul Iaşi se mai aflau 84 de deţinuţi, urmând ca şi aceştia să fie redistribuiţi. Acesta a fost contextul în care conducerea ANP a luat măsuri pentru redistribuirea unora dintre deţinuţi, nefiind vorba despre ‘evacuări de urgenţă’!”, a explicat ministrul Justiţiei.

Ulterior, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a susţinut că acea clădire este un pericol pentru „siguranţa vieţii” încă din februarie 2017 şi că Tudorel Toader a fost informat personal în august 2017.

„Îl somăm public să prezinte documentele care demonstrează că pe lista de reparaţii capitale pentru anul 2018 se află şi Corpul A al Penitenciarului Iaşi, corespondenţa la care domnia sa face referire nefiind relevantă raportat la gravitatea situaţiei. Considerăm extrem de grav faptul că la 6 luni de la data la care Tudorel Toader a luat la cunoştinţă despre faptul că o clădire a unui penitenciar este un pericol pentru ‘siguranţa vieţii’ nu a dispus dezafectarea acesteia”, se precizează într-un mesaj al FSANP publicat pe Facebook.

Totodată, sindicaliştii i-au cer ministrului Justiţiei dezafectarea corpului respectiv şi să prezinte o listă completă a clădirilor din sistemul penitenciar care la acest moment prezintă un risc similar.