„Dosarul a fost înregistrat în anul 2017, aspectelor privind modalitatea de sesizare şi celorlalte informaţii pe care le solicitaţi le sunt incidente dispoziţiile art. 12 alin. 1 din Legea 544/2001 precum şi dispoziţiile art. 25 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media. În acest moment, informaţiile care pot fi făcute publice sunt conţinute în comunicatul nr. 304/VIII/3 din 18 aprilie 2018”, se arată în răspunsul DNA, la solicitarea Mediafax.

Mediafax a solicitat DNA să comunice dacă societatea străină care ar fi dat mită oficiali români este cercetată, însă procurorii nu au făcut publice aceste informaţii.

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Procurorii nu au menţionat nici în comunicatul de presă dat miercuri care este numele companiei care ar fi dat mita. Din informaţiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky – Wiebe – Takenaka este constructorul lucrărilor. 

La demararea lucrărilor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti-Constanţa, în 2005, se estima că investiţia va fi de 665 de milioane de euro şi că va fi gata în 2008, dar magistrala feroviară a fost finalizată abia în 2014, iar costurile totale s-au ridicat la aproape un miliard de euro.

În perioada de execuţie a lucrărilor, trenurile parcurgeau cei 225 de kilometri de la Bucureşti la Constanţa (sau retur) în 4 ore şi chiar mai mult, astfel că unii călători au renunţat la varianta feroviară şi nici acum nu o văd cu ochi buni.

Întârzierile sunt greu de explicat, câtă vreme lucrările respective nu aveau o complexitate deosebită, iar finanţările erau asigurate din surse solide. Abia acum, când DNA a solicitat aviz pentru demararea unor investigaţii privind aceste lucrări, apare posibilitatea unor explicaţii: DNA a transmis preşedintelui României o solicitare de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, acesta fiind suspectat că ar fi luat mită de două ori în timp ce era membru al Guvernului, de la societatea care executa lucrări de reabilitare pentru tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa.

Linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa face parte din ramura nordică a Coridorului IV de transport pan-european, Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-Bucureşti-Constanţa. Ca surse de finanţare, reabilitarea pe Bucureşti-Constanţa a fost împărţită astfel: Bucureşti Nord – Băneasa şi Feteşti – Medgidia – Constanţa aveau finanţare JBIC (Japan Bank for International Cooperation – împrumut rambursabil) şi Guvernul României, iar Băneasa-Feteşti avea finanţare de la Uniunea Europeană – fonduri ex-ISPA şi Guvernul României, printr-un împrumut de la banca Dexia.

La secţiunea de cale ferată Băneasa – Fundulea, lucrările au demarat în 2005, apoi secţiunile cu finanţare japoneză au intrat la reabilitare în 2006, iar la secţiunile Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Ciulniţa-Feteşti lucrările au demarat în 2007. Întreaga operă de reabilitare s-a încheiat în vara anului 2014, iar o călătorie inaugurală cu 160 km/h a avut loc pe data de 4 iulie a acelui an.

În momentul demarării lucrărilor se estima că valoarea proiectului se va ridica la 665 de milioane de euro, adică 2,9 milioane de euro pe kilometru, având în vedere că lungimea totală a acestei rute este de 225 de kilometri. Între timp, în 2010, au apărut şi standardele de cost pentru astfel de lucrări (reabilitarea căii ferate pe un coridor paneuropean), în care este prevăzut un maximum de 2,18 milioane de euro/kilometru. Ultimele date centralizate la Ministerul Transporturilor arată, însă, că totalul costurilor pentru CFR Bucureşti-Constanţa a fost de 913 milioane de euro, adică peste 4 milioane de euro/kilometru. Practic, a costat de două ori mai mult decât era prevăzut în standarde şi cu 248 de milioane de euro mai mult decât era estimat oficial în urmă cu cinci ani. Specialiştii din domeniul construcţiilor de căi ferate estimează că amenajarea de la zero a tronsonului feroviar Bucureşti-Constanţa ar fi costat mai puţin de 4 milioane de euro/km.

Citeşte şi: Cererea privind urmărirea penală a fostului ministru Sebastian Vlădescu, trimisă la Klaus Iohannis

DNA a transmis preşedintelui României o solicitare de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, acesta fiind suspectat că ar fi luat mită de două ori, în timp ce era membru al Guvernului, de la o societate care executa lucrări de reabilitare pentru tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa.

Alte patru persoane, printre care şi Cristian Boureanu, sunt cercetate în dosar sub control judiciar pe cauţiune. Astfel, Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, având stabilită o cauţiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1.000.000 euro.

Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influenţă, având de achitat o cauţiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauţiune de 500.000 euro.

„Infracţiunile de corupţie care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea şi executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie”, transmite DNA printr-un comunicat de presă.

Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii, menţionând că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape.

Prima etapă ar fi fost în perioada 2005-2014.

„În contextul participării companiei străine la licitaţia organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucureşti – Constanţa, reprezentanţii acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuţ (fost angajat al Ministerului Finanţelor) şi Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului şi pentru ca, ulterior, plăţile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoanele susmenţionate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia şi o serie de societăţi controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că Sebastian Vlădescu ar fi primit, cu ajutorul lui Mircea Costea şi al Mihaelei Mititelu, în conturile unor firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

„În perioada 2006-2014, conform aceleiaşi înţelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuţ a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el şi membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosinţa unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme. Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către ea sau persoane apropiate”, se arată în comunicatul DNA.

A doua etapă despre care vorbesc procurorii este 2009-2014.

„În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii aceleiaşi societăţi au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) şi către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României). Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina”, potrivit sursei citate.

Cristian Boureanu ar fi acceptat promisiunea de a primi două milioane de euro pentru a îşi trafica influenţa asupra lui Sebastian Vlădescu şi asupra conducerii Ministerului Trasporturilor, iar pentru remiterea sumelor ar fi fost creat un nou circuit financiar fictiv.

„În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru şi Elveţia, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăţi indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retraşi în numerar, fiind transportaţi şi predaţi în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înţelegerea iniţială. Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore unde avea calitatea de asociat. La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 şi mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate. În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat şi alte plăţi solicitate de către acesta)”, explică DNA.

Procurorii au făcut percheziţii, marţi, la locuinţa lui Sebastian Vlădescu.