Denumirea lunii martie vine din latinescul ”martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus). Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

Pe 9 martie, va avea loc prima dintre cele cinci eclipse care vor avea loc in anul 2016, focalizand energii cosmice impresionante. Eclipsa totala de soare din 9 martie 2016 are o deosebita importanta pentru persoanele care au planete in zodia Pesti, in harta lor astrala.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

În acest an luna martie este marcată de producerea a două eclipse.

Prima este o eclipsă totală/parțială de Soare, care începe pe 8 martie, la 23 h 20 m (UT), având punctul maxim la 02 h 00 m (UT), pe 9 martie. Durata totală maximă a fenomenului este de 04 m 09 s. Poate fi observată din Svalbard și Insulele Feroe. Eclipsa va fi vizibilă ca eclipsă parțială în sudul și estul Asiei, Oceanul Pacific și Oceanul Indian.

A doua eclipsă a lunii martie este una de Lună prin Penumbră, care se produce la 23 martie. Începe la 12 h 01 m, durata totală fiind de 04 h 15 m. Ea poate fi observată în Asia, Australia, Oceanul Pacific și vestul Americii.

Primăvara astronomică începe odată cu echinocțiul de primăvară, care are loc la 20 martie: 06 h 30 m.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Echinocțiul de primăvară în 2016 are loc la 20 martie: 06 h 30 m

Primăvara începe odată cu echinocțiul de primăvară. Acesta marchează începutul primăverii astronomice ce durează 92,75 zile.

Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocțiul de Primăvară, reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Cuvântul „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” — „egal” și „nox”, „noctis” — „noapte”.

Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârșitul și începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.