UPDATE Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Votul s-a dat cu o majoritate de 7 „pentru” la 2 „împotrivă”, conform G4media.ro.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat la finalul şedinţei că Instanţa supremă a dat mai multe hotărâri începând cu anul 2014, potrivit cărora erau desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru membri ai completelor de 5.

Urmează ca Înalta Curte să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de 5, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestor completuri, a mai spus Dorneanu.

Judecătorii constituţionali au decis că Înalta Curte se află în ilegalitate din 2014, când a decis să nu respecte prevederea din Legea 303/2004 privind compunerea completurilor de 5 judecători.

Actul normativ spune că toţi cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorţi, or ÎCCJ a decis ca doar 4 dintre ei să fie aleşi astfel, nu şi şefii completurilor.

Completurile de 5 judecători în materie penală de la Instanţa supremă au pe rol dosare importante, în care sunt judecaţi, printre alţii, liderul PSD, Liviu Dragnea, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, omul de afaceri Sebastian Ghiţă şi fostul judecător de la CCR Toni Greblă.

COMUNICAT CCR

În ziua de 7 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:

1. A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

________

UPDATE Şedinţa de judecată s-a încheiat, Curtea Constituţională rămâne în pronunţare.

________

UPDATE Toni Greblă, reprezenatntul Guvernului, şi Cristina Tarcea, reprezentanta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi-au încheiat pledoariile. Vorbeşte reprezentantul Senatului.

„Solicitarea adresata de prim-ministru vizeaza solutionarea unui conflict juridic de naturî constitutionala intre Parlament si ICCJ, fiind general de refuzul explicit al acestei din urma autoritati de a aplica legea adoptata de Parlament si de a isi atribui atributii care apartin unei alte puteri. (..) A inceput in anul 2014, atunci când a intrat in vig leg 255 /2013 care prevedea ca in ceea ce priveste constituirea celor 2 complete de 5 judecatori de la ICCJ compunerea se face prin tragere la sorti fara sa existe  nicio altfel de prevedere. Mai mult, prin intrarea in vigoare a legii 207/2011, aceste norme de organizare a ICCJ au fost reluate aproape identic, in sensul in care completele de 5 judecatori ICCJ erau constituite prin tragere la sorti, efectata de presedintele instantei sau de unul dintre vicepresedinti. Colegiu ICCJ, prin decizia a refuzat in mod explicit sa puna in aplicare deciziile celor 2 legi despre care am vorbit inainte, au prelungiat functionarea acestor complete de judecata pana la 1 ian 2019. Refuzul ICCJ de a aplica prevederilor legii si de a stabili cu depasirea competente profesională si de a stabili norme tranzitorii in stabilirea completelor e  practica care a inceput 1 februarie 2014 si a continuat si dupa modificarea legii de organizare judiciara din 2018. Componenta s-a facut in afara legii. ICCJ a infrant prevederile constitutionale , iar pe de alta parte a incalcat si dreptul la un proces echitabil. Este evident ca ne aflam in prezenta unei incalcari a legii inca din 2014”, a spus Toni Greblă la CCR.

Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a făcut referire, la CCR, chiar la o decizie a Curții privind existența unui conflict juridic de natura constituțională, menționând că nu sunt îndeplinite cele trei condiții cerute de Curte,

„De când a existat aceasta sesizare, am citit aproape toate dec CCR si trebuie sa marturisesc ca mi-a atras atentia o decizie in mod deosebit. E decizia 108/2014 care mie mi s-a parut extrem de analitica, sintetica, care poate fi o baza de pornire . Prin  acea decizie dvs ati spus faptul ca pentru a exista un conflict juridic este necesar sa existe o situatie juridica conflictuala, ca ea sa isi aiba izvorul in Constitutie si sa produca blocaje institutionale. Ati spus ca nu e suficient pentru existenta unui conflict juridica sa existe doar unul dintre aceste elemente, ci ca toate aceste elemente trebuiesc intrunite cumulativ’, a spus Cristina Tarcea.

________

UPDATE Cristina Tarcea, președintele ÎCCJ, a ajuns, miercuri, la CCR, unde va susține poziția instanței supreme privind componența completelor de 5 judecători. Din partea Guvernului va participa chiar secretarul general al instituției, Toni Greblă, fost judecător CCR. Toni Greblă este el însuşi judecat la ÎCCJ de un complet de 5 judecători, după ce în prima instanţă a fost achitat.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, pe de altă parte.

Curtea Constituţională a fost sesizată pe 2 octombrie de către premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o ‘cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare’. Sesizarea constituie obiectul dosarului nr.1417E/2018”, informa CCR.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara anterior că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ privind organizarea completelor de cinci judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

„Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (…) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului – care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, afirma, referitor la completul de judecători de la ÎCCJ, care se ocupă de dosarul său privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman, că acesta este nelegal şi că se va consulta cu avocaţii pentru a vedea ce demersuri se pot face.

„O să studiez cu avocaţii mei ce demersuri putem face, este nelegal (completul de judecată – n.r.) pentru că legea, nu mai ştiu cât, care a modificat 304, spune cu totul altceva şi noi considerăm că este nelegal. O să vorbesc cu avocaţii azi şi mâine să vedem ce demersuri putem face”, spunea Dragnea.

La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în legătură cu alegerea completelor de cinci judecători.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara pe 25 septembrie că legea care modifică Legea 304/2004 nu are dispoziţii tranzitorii, care să impună, pentru anul 2018, tragerea la sorţi a completelor de cinci judecători, ea urmând să fie aplicată din ianuarie 2019.