Europarlamentarii români din grupul ALDE, foarte critici la adresa rezoluţiei PE

Eurodeputaţii români din cadrul grupului ALDE al Parlamentului European (PE) au fost foarte critici la adresa rezoluţiei adoptate, marţi, la Strasbourg, de plenul PE, privind situaţia statului de drept în România.

13 nov. 2018, 13:30
Europarlamentarii români din grupul ALDE, foarte critici la adresa rezoluţiei PE

„Justiţia a fost serios afectată de procurorii generali Laura Kovesi şi Augustin Lazăr, care în 2009 şi în 2016 au semnat protocoale secrete cu serviciul de informaţii, obligând procurorii să devină subordonaţii acestuia şi să-i raporteze evoluţiile din anchetele penale. O situaţie unică în UE şi regret că pe mulţi dintre colegii mei din Parlamentul European nu-i interesează realitatea din România”, a declarat Renate Weber în cadrul procedurii de explicare a voturilor.

„Odată cu dezvăluirile privind amestecul serviciului secret în actul de justiţie şi în viaţa politică, e clar că la umbra Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare în România a fost creat un monstru, iar Comisia Europeană ar trebui să-şi asume responsabilitatea pentru că a tolerat acest lucru”, a adăugat eurodeputata.

Ea a adăugat că rezoluţia de marţi „vrea să albească şi Comisia Europeană şi acele state membre care în ultimii ani au criticat doar ce le-a convenit, inclusiv prin raportul MCV de azi, pervertind astfel însuşi fundamentul statului de drept”.

Norica Nicolai a afirmat, la rândul ei, că şi românii sunt cetăţeni europeni şi „niciun cetăţean european nu poate vota în favoarea ipocriziei, a dublului standard şi a hegemoniei pe care unele formule politice încearcă s-o impună unor state din est”.

„Ipocrizie (…) pentru că ignoraţi că România este condamnată în 400 de cauze la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, dar veniţi aici şi tot timpul faceţi rezoluţii în favoarea drepturilor omului. Dublu standard pentru că ne reproşaţi că nu-l lăsăm pe preşedinte să numească procurorii, dar în Polonia reproşaţi că îl lăsăm pe preşedinte să numească procurorii. Hegemonie pentru că vorbiţi despre formule politice care nu au niciun corespondent în realitate”, a adăugat Norica Nicolai.

„Ignoraţi dublul standard în justiţie, ignoraţi justiţia selectivă, ignoraţi influenţa serviciilor de informaţii şi spuneţi că aşa trebuie făcut. Poate aşa a făcut această Uniune Europeană timp de zece ani, tolerând această stare de lucruri în România, care este contrară statului de drept şi nedemocratică”, a mai spus ea.

Mircea Diaconu a spus în plenul PE că, dacă explicaţia votului său ar trebui să poarte un nume, ea ar fi „Mărunte jocuri politice care riscă să distrugă toată construcţia”, sau „şandramaua”.

„Această rezoluţie are cel puţin două puncte chiar foarte bune şi necesare. Mă refer la un criteriu serios, un standard serios al statului de drept aplicabil tuturor ţărilor, este adevărat acest lucru, şi continuarea evaluării nivelului corupţiei în statele membre întrerupt fără nicio explicaţie în 2014. România nu poate în niciun caz să fie prima în acest standard de corupţie, ci pe la jumătate, aşa cum spunea cel din 2014”, a spus eurodeputatul ALDE.

El s-a arătat puţin convins de faptul că se foloseşte prea des termenul „îngrijorare”.

„Îngrijorat sunt şi eu, dar nu de ce credeţi. Sunt îngrijorat de următorul lucru: că în toate democraţiile mari europene, extremismele, xenofobia, naţionalismul a ajuns până în Parlament şi foarte aproape, suflă în ceafă marilor partide europene. Timp în care e o problemă mare şi o îngrijorare cu România. Mă tem că alta trebuia să fie îngrijorarea, pentru că riscăm să se dărâme şandramaua”, a tras Diaconu un semnal de alarmă.