Siteul RTV.NET foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X

Fundaţia Stânga Democratică propune o viziune alternativă noului Guvern privind construcţia bugetului

Publicat: Vineri, 27 Noiembrie 2015 22:06 // Actualizat: Vineri, 27 Noiembrie 2015 22:06 // Sursa: romaniatv.net

Fundația Stânga Democratică (FSD) propune Guvernului Cioloș o viziune alternativă de stânga privind construcția Proiectului de Buget aferent anului 2016, care cuprinde 13 soluții constructive.

Expertul FSD, Florin Andrei, explică demersul fundației: "Este important ca noul buget să pornească de la două concepte cheie: echitate și performanță. Prin acest document Fundația Stânga Democratică prezintă o serie de soluții menite să ofere direcții alternative pentru planul bugetar".

Documentul prezentat de FSD oferă orientări bugetare menite să consolideze o serie de obiective sociale și economice elementare pentru perioada următoare.

"Bugetul european pe anul viitor este orientat către creștere și sprijinirea categoriilor afectate de criză - tineri, mici antreprenori, agricultori, pensionari și angajați din sectorul public. Prin acest proiect al FSD propunem o viziune constructivă asupra bugetului care să se înscrie în proiectul de relansare economică la nivel european, a adăugat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.

Iată textul propus:

O ALTERNATIVĂ A STÂNGII DEMOCRATICE
Proiectul de Buget aferent anului 2016

Fundația Stânga Democratică propune o abordare nouă pentru construcția bugetului aferent anului 2016, concentrată în jurul a două concepte cheie: echitate și performanță. Din acestea rezultă o serie de obiective cheie în construcția bugetară, vizând atât domeniul economic cât și pe cel social. O parte au fost prezentate recent sub forma unui document cu soluții ale FSD pentru dezvoltarea României (link).

Construcția bugetara pleacă așadar de la ceea ce ne dorim să obținem pe plan economic și social. Mai jos au fost identificate pârghiile care pot conduce la aceste rezultate prin alocarea bugetară. Obiectivele propuse sunt următoarele:
1. Creșterea calității sistemului public de sănătate prin asigurarea finanțării necesare infrastructurii medicale, creșterii veniturilor personalului medical, finalizării spitalelor regionale și asigurării unei funcționări eficiente a punctelor medicale în mediul rural. Pentru Sănătate propunem o alocare bugetară la nivelul a 6% din PIB.
2. Susținerea proiectelor de investiții publice care fac parte din planul național de investiții pentru perioada 2013-2018. Alocarea sumei prevăzute în plan pentru 2016 - de 48.173 mil. lei - pentru proiectele deja existente și a unei sume suplimentare (cel puțin 1% din PIB) pentru zonele defavorizate, menită să ajute la reducerea polarizării între regiuni. Vorbim așadar de o politică a investițiilor dedicată reducerii decalajelor de dezvoltare!
3. Susținerea calității educației prin acordarea de sprijin pentru domeniu în zonele defavorizate, creșterea veniturilor personalului din educație, modernizarea bazei materiale, susținerea cercetării și finanțarea formării continue a profesorilor. O atenție deosebită trebuie acordată și actului didactic din zona rurală - infrastructura materială și resursele umane au nevoie de sprijin suplimentar. Propunem totodată dublarea bugetului cercetării, de la 0,24% din PIB la minim 0,5% din PIB, respectând o linie crescătoare pentru următorii ani prin care se va ajunge în 2020 la minim 1,5% din PIB.
4. Includerea în bugetul Ministerului Muncii a unor sume special destinate șomerilor cu vârsta de peste 50 ani, menite să asigure facilitați fiscale angajatorilor sau asistență pentru reconversia profesională.
5. Stabilirea unei pensii minime garantate, la nivelul salariului minim pe economie, prin includerea unor resurse suplimentare în bugetul pentru 2016.
6. Susținerea dintr-un post bugetar special a comisioanelor de transfer (între 5-7% din suma transferată) plătite de românii din străinătate care remit sume de bani în țară, în limita unor valori lunare stabilite. La nivelul anului 2013, transferurile private în țară au avut valoarea de 4,2 mld EUR, acestea reprezentând una dintre principalele surse de capital străin care intră în România. O astfel de măsură de susținere ar crește sumele transferate cu cel puțin 20%.
7. Includerea unor sume speciale prin care să se asigure ajutoare suplimentare pentru mamele singure în bugetul anului 2016.
8. Combaterea sărăciei prin alocarea în bugetele ministerelor a unor ajutoare și subvenții destinate persoanelor care nu realizează venituri. De asemenea, alte măsuri care se înscriu în acest obiectiv se referă la construirea de locuințe sociale și branșarea gospodăriilor la rețelele de apă, canalizare, gaz și electricitate.
9. Creșterea performanței în administrația publică prin introducerea legii salarizării unitare și proiectarea cheltuielilor salariale din fiecare instituție în funcție de această grilă de salarizare.
10. Refacerea fondului forestier prin alocarea separată a unui capitol distinct în bugetul Ministerului Mediului, care să vizeze refacerea și consolidarea fondului forestier prin plantare și întreținere.
11. Creșterea performanței agriculturii românești prin construirea unui sistem de irigații finanțat din bugetul Ministerului Agriculturii. Acest sistem poate fi parte a unui proiect de anvergură care să includă și finalizarea canalului Siret-Bărăgan și a infrastructurii necesare irigațiilor.
12. Încadrarea într-o țintă de deficit bugetar în limitele mediei statelor Uniunii Europene, între 2% și 2,5%, evident sub nivelul de 3% peste care Comisia Europeană poate declanșa procedura de deficit excesiv. Este nevoie de o asumare fermă a deficitului bugetar, în linie cu prognozele de creștere economică pentru anul următor.
13. Asumarea politică și instituțională a unei ținte de creștere economică anuală de minim 4%, care să se reflecte în dezvoltarea societății românești și la creșterea bunăstării populației. Acest obiectiv poate fi realizat prin toate măsurile și propunerile de proiecte de dezvoltare implementate.

O comparație pe baza datelor Eurostat între nivelul protecției sociale la nivelul României (11,5% din PIB), respectiv la nivelul mediei UE (19,6%), Germaniei (18,9%) sau Poloniei (16,2%) arată că țara noastră alocă resurse atât sub media europeană cât și sub nivelul celor două economii evidențiate pentru comparație. (Sursa: ZF)

De asemenea o comparație la nivelul segmentelor Sănătate (4% din PIB) și Educație (2.8% din PIB) poziționează România în urma mediei UE (7,2% din PIB la Sănătate si 5,0% la Educație) cât și în urma Germaniei (7% din PIB la Sănătate și 4,3 la Educație) sau Poloniei (4,6% din PIB la Sănătate și 5,3% la Educație). Așadar, putem observa și concluziona rapid că emblema de țară asistată social este una falsă.

Totodată se deprinde necesitatea majoră de alocări bugetare mai mari pentru Educație și Sănătate, două componente prioritare pentru buna funcționare a oricărui stat. Propunerile de mai sus au ca rezultat direct creșterea rolului Statului în asigurarea bunăstării și a șanselor egale. De asemenea, alocările de investiții prezentate mai sus au la baza criterii ce țin de echitate, creșterea coeziunii și reducerea decalajelor sociale și de dezvoltare regională.

Impactul bugetar al obiectivelor prezentate mai sus este estimat la aproximativ 5% din PIB. Pentru obținerea acestor alocări suplimentare FSD propune ca linii de acțiune următoarele:
Ø Creșterea încasărilor bugetare printr-o reducere a evaziunii fiscale rezultată din informatizarea bazei de date a contribuabililor și corelarea cu baza de date a asigurărilor sociale și cu cea a impozitelor locale. Corelarea bazelor de date cu privire la taxele și impozitele plătite de cetățenii români se va referi la contribuțiile generale, la bugetul local, la bugetul asigurărilor de sănătate. Anul 2015 a adus încasări sporite cu 14 miliarde de lei la bugetul de stat, un rezultat determinat de îmbunătățirea colectării, de fiscalizarea sporită și de creșterea economică.
Ø Mărirea impozitului pe vicii (alcool, tutun), respectiv a impozitului pe bunurile și produsele de lux. Se poate reveni astfel asupra măsurii de reducere a accizei la produse de lux (bijuterii, bărci cu motor, confecții din blănuri), la fel cum poate fi regândită categoria produselor de lux, tocmai pentru a cuprinde produse care nici din perspectiva utilității generale și nici din perspectiva variației în funcție de preț nu vor fi afectate de creșterea taxelor.
Ø Introducerea impozitului pe marile averi – avem în vedere în special taxarea marilor transferuri (vânzări ori donații) sau a moștenirilor. O analiză publicată în revista Capital arată că primele 300 de averi din România cumulează aproximativ 20,8 mld. EUR. Dintr-un impozit de 0,5% anual introdus asupra acestor averi ar rezulta resurse suplimentare la buget de aproximativ 104 milioane EUR.
Ø Introducerea amnistiei fiscale, măsura care va aduce sume suplimentare la buget. O măsura similara introdusă în Italia a scos la iveală fonduri nedeclarate de aproximativ 95 mld EUR. În România impactul va fi mai mic, dar semnificativ.
Ø Creșterea transferurilor private din străinătate după introducerea măsurii care vizează sprijin în privința plății comisioanelor de transfer.
Ø Creșterea economică, prognozata la aproximativ 4,1% în 2016, conform prognozei comisiei europene prezentata la începutul lunii Noiembrie 2015 (link).
Ø Creșterea ponderii fondurilor structurale atrase în economie care să permită investiții de dezvoltare.
Ø Totodată, pot fi implementate soluții specifice pentru creșterea bazei de finanțare în domenii specifice. De exemplu, pentru Educație ar fi utile alocarea de venituri suplimentare obținute din profitul companiilor sau regiilor deținute de stat, realizarea unei strategii naționale care să crească atractivitatea sistemului de învățământ românesc pentru elevii ori studenții din afara spațiului UE, plătitori de taxe de școlarizare.

Ideile prezentate anterior se înscriu în linia politicii constructive promovată prin acțiunile și activitățile specifice derulate de către Fundația Stânga Democratică. Acestea sunt conturate ținând cont de necesitatea asigurării unui echilibru macroeconomic și a unui climat socio-economic pozitiv, în strânsă legătură cu estimarea de creștere economica pentru anul viitor.

1 Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
buget buget 2016 fundatia stanga democratica
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
27 nov 22:17
...de stânga privind construcția Proiectului de Buget aferent anului 2016, care cuprinde 13 soluții constructive. Citește mai departe… Sursa: romaniatv.net Citeste si......
1
EUR
4.5988
RON
23 Oct
noapte 11 °
zi 13 °
Ultimele joburi adaugate
24 H