Potrivit raportului, din cele 151 de reactoare nucleare operaționale din Europa (excluzând Rusia), 67 au peste 30 de ani vechime iar 25 dintre ele, au peste 35 de ani vechime. Șapte din ele sunt mai vechi de 40 de ani.

Referitor la lansarea raportului, Jan Haverkamp, expert în energie și unul dintre co-autorii raportului, a declarat: „Solicitările marilor companii de electricitate de a prelungi durata de funcționare a reactoarelor nucleare vechi și aflate în stare de deteriorare, au la bază doar obținerea profitului, în timp ce în Europa, cetățenii sunt expuși unor riscuri din ce în ce mai mari și unor consecințe devastatoare, în eventualitatea unui accident”.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

„Prelungirea duratei de funcționare pentru reactoarele nucleare europene ne-ar lăsa blocați cu această sursă periculoasă de energie pentru decenii de-acum încolo. La întâlnirea cu privire la politica energetică din cadrul summitului din martie de la Bruxelles, liderii europeni trebuie să profite de această oportunitate pentru a pune capăt epocii riscurilor și poluării și să-și asume, în schimb, sprijinirea unei  cote mai ridicate pentru energie regenerabilă, pentru a grăbi intrarea în epoca energiei curate.”

Noul raport analizează riscurile tehnice ale reactoarelor nucleare învechite și ia în considerare factorii economici și politici (inclusiv responsabilitatea în cazul unui accident) relevanți în cazul prelungirii duratei de funcționare a reactoarelor nucleare.

Raportul ilustrează în mod clar că în ciuda reparațiilor și lucrărilor de actualizare, condiția de ansamblu a reactoarelor nucleare se deteriorează pe termen lung nu numai din cauza componentelor-cheie pentru siguranță, precum vasul de presiune al reactorului, care nu poate fi înlocuit. Astfel, probabilitatea unui accident și numărul potențialelor complicații cresc odată cu trecerea timpului. Cu toate acestea, deciziile referitoare la extinderea duratei de funcționare pentru reactoarele învechite poate fi influențată de argumente economice și politice, de vreme ce reactoarele vechi deja și-au amortizat costurile de capital.

„Având în vedere că mare parte din reactoarele nucleare construite până acum se apropie de finalul duratei de funcționare pentru care au fost proiectate, iar o parte dintre acestea au depășit chiar această perioadă, iar prelungindu-și durata de funcționare a necesitat aducerea de îmbunătățiri semnificative reactoarelor, statul român ar trebui sa aibă în vedere faptul că și reactorul 1 de la Cernavodă își va finaliza ciclul de viață în nu mai mult de 8 ani de acum. Datorită costurilor extrem de mari pe care le presupune dezafectarea unui reactor nuclear, ar trebui gândit în perspectivă și inclus acest proiect în strategia energetică. Acest lucru ar trebui luat în considerare, cu atât mai mult cu cât prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor CANDU presupune niște costuri și mai mari, făcând această operațiune nerentabilă din punct de vedere economic,” adaugă Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.

Greenpeace solicită ca reactoarele care au depășit durata de funcționare să fie închise imediat și face un apel către comisiile de reglementare a activităților nucleare să nu acorde extinderi ale duratei de funcționare peste perioada limită. De asemenea, Greenpeace solicită guvernelor europene să sprijine un obiectiv pentru energie regenerabilă de 45% până în 2030, pentru Uniunea Europeană (3). Alte țări europene trebuie să sprijine acest efort prin stabilirea de obiective ambițioase similare.

Greenpeace a lansat și website-ul www.out-of-age.eu, o versiune online a raportului unde cetățenii europeni își pot exprima refuzul noii ere de risc nuclear prin semnarea unei petiții.