HERMANN RORSCHACH este celebrat de Google cu un Doodle animat. Testul Rorschach e un test psihologic proiectiv de personalitate in cadrul caruia sunt folosite zece modele abstracte standardizate, iar interpretarea lor de catre subiect devine un etalon pentru analiza functiilor intelectuale si emotionale.

Testul original a fost creat in 1921 de catre psihiatrul elvetian Hermann Rorschach, iar testul are o asemanare incantatoare cu un joc de societate. Unei persoane ii sunt aratate 10 pete de cerneala si trebuie sa spuna cu ce anume seamana fiecare pata. Petele ambiguue au semnificatii diferite pentru persoane diferite. Pot fi lilieci si fluturi, rochii diafane si papioane, maimute, monstri si ursi ce escaladeaza munti. Dupa interpretarea lui de catre un expert, raspunsul privitorului in privinta formelor petelor, ar contine, aparent, un portret complet transparent al personalitatii lor.

Alte Articole

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Testul este considerat “proiectiv” deoarece se considera ca pacientul isi va proiecta personalitatea sa reala asupra petelor de cerneala. Modelele sunt ambigue intentionat, entitati lipsite de structura. Promotorii testului  considera ca reprezinta o modalitate de sondare a zonele greu accesibile ale psihicului pacientului sau a subconstientului sau. Psihologii care aplica aceste teste se considera experti in interpretarea interpretarilor pacientilor.

S-a sugerat ca folosirea petelor de cerneala de catre Rorschach a fost inspirata de catre doctorul Justinus Kerner care, in 1857, a publicat o colectie de poeme, fiecare din ele fiind inspirata de o pata de cerneala.

Psihologul francez Alfred Binet a folosit petele de cerneala la crearea unui test de creativitate. Mai tarziu, experimentele psihologice in care petele de cerneala erau folosite, s-au inmultit, avand ca scop studierea imagiantiei si a constiintei.

Dupa studierea a 300 de pacienti cu probleme mentale si a 100 de subiecti de control, in 1921, Rorschach a scris cartea „Psihodiagnostic”, care va forma baza testului cu pete de cerneala (dupa testarea a sute de pete de cerneala, el a ales un set de 10 pete pentru diagnosticare), dar a murit in anul urmator. Desi a activat ca vice-presedinte a Societatii de Psihanaliza Elvetiene, Rorschach a intampinat greutati in publicarea cartii, iar aparitia sa a atras foarte putina atentie.

In 1927, editura Hans Huber a cumparat cartea lui Rorschach din inventarul lui Ernst Bircher. Huber a devenit publicatorul testului si al cartii, Rorschach fiind inregistrat ca marca inregistrata a editorului elvetian Verlag Hans Huber, Horegrefe AG.

Dupa moartea lui Rorschach, testul a fost imbunatatit de Samuel Beck, Bruno Klopfer si altii. John E. Exner a sumarizat unele dintre imbunatatiri si in acelasi timp a incercat sa faca rezultatele mai riguroase din punct de vedere statistic. Sistemul Exner este popular in S.U.A., in timp ce in Europa se folosesc de obicei alte metode, cum ar fi cele descrise in cartea lui Evald Bohm, care sunt mai apropiate de testul original si se bazeaza pe principiile psihanalizei.

Rorschach nu a intentionat sa foloseasca petele pentru testele de personalitate generala, elintentiona sa le foloseasca pentru diagnosticarea schizofreniei. Din 1939 testul a inceput sa fie folosit ca test proiectiv de personalitate, un scop fata de care Rorschach a fost mereu sceptic.

Cele 10 pete de cerneala

Mai jos avem cele 10 pete de cerneala cuprinse in testul Rorschach, impreuna cu cele mai frecvente raspunsuri, date pentru intreaga imagine sau doar fata de anumite detalii ale sale, conform diversilor autori.

Atunci cand le este prezentatcartonasul cu numarul 1, subiectii pun adesea intrebari despre felul in care ar trebui sa procedeze, intrebarile despre ceea ce li se permite sa faca cu cartonasele (de exemplu, sa le intoarca) nu au importanta. Fiind vorba de primul cartonas, acesta nu are cum sa ofere indicii despre felul in care subiectii abordeaza o problema noua si stresanta. Nu este, totusi, un cartonas dificil de interpretat pentru subiect, care are la indemana cateva raspunsuri populare.

Beck: liliac, fluturem molie.

Piotrowski: liliac (53%), fluture (29%)

Dana (Franta): fluture (39%)

Detaliile rosii ale cartonasului cu numarul 2 (in stanga) sunt vazute adesea ca fiind sange, si sunt trasaturile cele mai distinctive. Raspunsurile la ele pot oferi indicii despre felul probabil in care subiectul se va comporta in starile de furie sau de pericol fizic. Acest cartonas poate induce o serie de raspunsuri sexuale.

Beck: doi oameni cu patru picioare

Piotrowski: animal (34%, partile gri)

Dana (Franta): animal: caine, elefant, urs (50% gri)

Cartonasul cu numarul 3 e perceput de regula ca continand doi oameni ce interactioneaza. Acest cartonas poate oferi informatii despre felul in care se raporteaza subiectul la cei din jurul sau (mai exact, intarzierea raspunsului poate indica interactiuni sociale dificile).

Beck: doi oameni (gri)

Piotrowski: figuri umane (72% gri)

Dana (Franta): oameni (76% gri)

Cartonasul cu numarul 4 iese in evidenta prin culorile sale intunecate si prin umbrele sale (prezinta dificultati pentru subiectii depresivi), si e perceputa in general ca o figura mare si amenintatoare; combinata cu impresiile comune ale subiectului ce se afla intr-o pozitie inferioara („uitandu-se in sus”) fata de ea, poate induce o senzatie de autoritate. Continutul animal sau uman vazut in cartonas e invariabil clasat mai degraba ca masculin decat ca femin, iar calitatile exprimate de subiect pot indica diverse atitudini fata de barbati si fata de autoritati. Acesta este motivul pentru care cartonasul numarul 4 mai este numit si „Cartonasul Tatalui”.

Beck: piele de animal, piele, covor

Piotrowski: piele de animal, covor de piele (41%)

Dana (France): piele de animal (46%)

Cartonasul cu numarul 5 este mai elaborat, si nu este perceput de obicei ca fiind amenintator, de regula duce la o „schimbare de ritm” a testului, fiind prezentat dupa cartonasele dificile de inaintea sa. Are putine trasaturi ce pot genera ingrijorari sau care pot complica elaborarea, e una dintre cele mai usoare pete ce genereaza un raspuns de calitate.

Beck: liliac, fluture, molie

Piotrowski: fluture (48%), liliac (40%)

Dana (Franta): fluture (48%), liliac (46%)

Trasatura caracteristica a cartonasului cu numarul 6 e textura sa, care adesea induce asocieri legate de apropierea interpersonala; e un cartonas „sexual”, detaliile sale sexuale sunt raportate mai des decat in oricare alt cartonas, chiar daca alte cartonase au o varietate mai mare de contexte sexuale vizuale.

Beck: piele de animal, piele, covor

Piotrowski: piele de animal, piele, covor (41%)

Dana (Franta): piele de animal (46%)

Cartonasul cu numarul 7 e asociat cu feminitatea (figurile umane sunt adesea descrise ca fiind o mama si copilul ei) si are rol de „Cartonasul Mamei”, dificultatile de raspuns pot avea legatura cu diverse griji fata de figurile maternale din viata subiectului. Elementul central este identificat des ca fiind vaginul, ceea ce face ca acest cartonas sa aiba legatura si cu sexualitatea feminina.

Beck: capete umane sau fete

Piotrowski: capete de femei sau de copii (27%)

Dana (Franta): capete umane (46%)

Fata de cartonasul cu numarul 8, subiectii isi exprima de obicei usurarea, ceea le permite sa se relaxeze si sa raspunda mai usor. Similar cartonasului 5, el reprezinta o schimbare de ritm; totusi, cartonasul introduce noi dificultati de elaborare, prin complexitatea sa si prin faptul ca e prima carte multicolora din set. De aceea, oamenii care se descurca greu cu situatiile complexe sau cu stimuli emotionali deranjanti sau dificili se pot simti inconfortabil fata de cartonas.

Beck: animal: dar nu pisica sau caine (roz)

Piotrowski: animal cu 4 picioare (94% roz)

Dana (Franta): animal cu 4 picioare (93% roz)

Caracteristica principala acartonasului cu numarul 9 este forma indistincta si difuza, trasaturile cromatice vagi, toate acestea ducand la ambiguitate generala. Are un singur raspuns popular, si e una dintre cele mai putin frecvente dintre cartonase. Aparitia dificultatilor in procesarea acestui cartonas poate indica probleme legate de procesarea datelor lipsite de structura.

Beck: om (portocaliu)

Piotrowski: nimic

Dana (Franta): nimic

Cartonasul cu numarul 10 este similar numarului 8, dar nesiguranta si complexitatea sa sunt reminescente celui de al noualea cartonas: oameni ce au dificultati in a procesa stimuli concomitenti de regula nu agreeaza acest cartonas. Fiind ultimul cartonas, poate oferi subiectului o ocazie de a „iesi”, prin indicarea felului in care se simt in situatia lor sau ceea ce doresc sa stie.

Beck: crab, homar, paianjen (albastru)

Piotrowski: cap de iepure (31%, verde deschis), omizi, viermi, serpi (28% verde intunecat)

Dana (Franta): nimic