Agenției Basilica a Patriarhiei Române citează o serie de date și informații din lucrarea „Studiul religiei în școlile publice din Statele Uniunii Europene”, realizată de Reprezentanța Patriarhiei Române — Bruxelles, adaptate de diac. George Aniculoaie și postate pe site-ul ziarullumina.ro.

CITEŞTE ŞI: Ministrul Educaţiei: Dezbaterile împotriva predării religiei în şcoli s-au dovedit a nu fi o problemă reală

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Potrivit Basilica.ro, „în toate țările din Uniunea Europeană, ora de religie este prezentă într-o formă sau alta în școlile publice finanțate de stat„, (…) „diferențele ținând atât de statutul, cât și de organizarea și abordarea studiului religiei în școlile europene”.

Astfel, studiul religiei poate avea caracter obligatoriu pentru toți elevii, chiar fără posibilitate de scutire, cum se întâmplă în Suedia, sau poate fi disciplină opțională, pe care elevii o pot alege la anumite niveluri de studiu în Slovenia. Există, de asemenea, și cazul singular al Franței, unde studiul religiei nu există ca disciplină de sine stătătoare, cu excepția Alsaciei și Lorenei, elemente ale acestei discipline fiind incluse, însă, în cadrul programelor analitice ale altor obiecte de studiu.

Sursa citată amintește că, „în urma actelor teroriste din Franța, deja se discută despre introducerea orei de religiei în curricula școlară”.

În Suedia și Grecia, organizarea predării religiei este responsabilitatea exclusivă a statului, în Germania și Austria este subiectul unei cooperări apropiate între stat și culte și în sarcina exclusivă a cultelor în Ungaria. Chiar și în acest din urmă caz, statul asigură finanțarea profesorilor. Nu mai puțin important, abordarea disciplinei poate varia între una puternic secularizată, care-și propune, în mod strict, oferirea de informație obiectivă asupra diferitelor credințe religioase ale lumii, cum este cazul Estoniei și Danemarcei, și una pur confesională în Cipru și Malta; însă un grad mai moderat de confesionalitate găsim în majoritatea celorlalte state europene.

Dacă vorbim despre numărul de ore, majoritatea elevilor europeni au o oră de religie pe săptămână, însă elevii din țări precum Germania, Austria, Irlanda, Cipru, Grecia, Italia și Croația au câte două ore, iar cei din Belgia au chiar trei ore pe săptămână.

În Germania, materia religie face parte din trunchiul comun, fiind obligatorie, finanțată de la stat și organizată de culte, confesional, cu cel puțin două ore pe săptămână. Majoritare sunt romano-catolicismul și protestantismul, dar se predă și religia ortodoxă, precum și religia musulmană. Materia religie se numără între disciplinele de examen la încheierea ciclului de studii secundare (10-19 ani), existând landuri unde până la 30% din elevi optează pentru aceasta.

Studiul religiei este asemănător și în Austria, unde sunt 14 culte recunoscute legal, putându-se preda claselor formate chiar și din trei elevi.

Belgia intră și ea în aceeași categorie, religia fiind obligatorie, cu două ore pe săptămână, iar în școlile catolice din Flandra, adică jumătatea de nord a țării, sunt prevăzute trei ore săptămânal. Profesorii de religie sunt angajați și plătiți de stat, dar desemnați și evaluați de comunitățile religioase. Tot acestea din urmă sunt singurele responsabile de stabilirea programei analitice pentru orele de religie, precum și editarea manualelor școlare.

Grecia și Cipru prevăd predarea religiei ortodoxe confesional, cu statut obligatoriu, organizat și finanțat de stat, având două ore săptămânal. Elevii greci încep fiecare zi de studiu cu o scurtă rugăciune. Studiul religiei obligatoriu și confesional mai este prevăzut în Finlanda, majoritar luteran, și în Irlanda, majoritar romano-catolic.

Un caz aparte este Suedia, unde, deși mai bine de trei sferturi din țară este de confesiune luterană, religia se predă non-confesional, fiind în grija exclusivă a statului, însă copiii sunt obligați să participe, neavând posibilitatea obținerii unei dispense.

Sursa citată mai amintește că în școlile de stat ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord religia se predă non-confesional, obligatoriu și este organizată de stat în cooperare cu cultele. În școlile confesionale, care sunt aproximativ 30% din numărul total, religia este confesională, obligatorie, organizată de cultul respectiv și finanțată de stat. Creștinismul are loc central în cadrul programei analitice, însă lasă spațiu consistent și pentru celelalte mari religii.

Olanda dispune în școlile de stat, adică 25% din numărul total, studiul religiei opțional, cu finanțare parțială din partea statului, iar în școlile private, majoritatea confesionale romano-catolice, protestante, dar și musulmane ori mozaice, studiul religiei poate fi obligatoriu, în cadrul anumitor profiluri, rămânând opțional pentru celelalte. Abordarea este majoritar confesională, dar nu exclusiv.

Țările preponderent catolice, Italia, Spania și Portugalia, prevăd un studiu al religiei opțional, confesional, organizat de Biserica Romano-Catolică (90% elevi italieni și 75% elevi spanioli) și de către celelalte culte recunoscute. În Italia, statul nu finanțează ora de religie organizată de celelalte culte. Spania prevede ca alternativă, la care se înscriu un număr infim de elevi, o abordare seculară a fenomenului religios, iar în Portugalia, comunitățile religioase ne-catolice recunoscute legal pot organiza predarea cursului de morală religioasă în școală, la solicitarea a minimum 10 elevi.

CITEŞTE ŞI: Ce spune Biserica Catolică despre orele de Religie care au devenit opţionale