Rudele răniţilor din Colectiv iau în calcul să acţioneze în instanţă spitalele pentru a primi fişele de observaţie ale copiilor care au muri. La 151 de zile după tragedia din Colectiv, multe dintre rudele victimelor nu au primit fişele medicale ale persoanelor pierdute. Aceştia susţin că mai multe spitale din România refuză să le elibereze documentele persoanelor decedate, pe motiv că nu le permite legea.

Familiile victimelor au o explicaţie pentru care spitalele refuză să le dea documentele. Eugen Iancu, tătăl lui Mihai Alexandru Iancu, una din victimele din clubul Colectiv, şi preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, din care fac parte supravieţuitori şi rude ale victimelor, susţine „că medicii vor să ascundă faptul că pacienţii erau infectaţi cu bacterii intraspitaliceşti”.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

La spitalul Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, Belgia au ajuns opt persoane rănite în incendiul din noaptea de 30 octombrie, trei erau în stare critică (ventilaţi, intubaţi) iar cinci erau răniţi grav, însă „majoritatea era o bombă bacteriologică” potrivit unui document pe care l-a primit joi agenţia MEDIAFAX de la una din rudele celor internaţi. Potrivit documentului citat, pacienţii erau infectaţi cu acinetobacter, bacteria Pyo şi klebsiella pneumoniae rezistente la antibiotic.

„Pe 10 noiembrie medicii din Belgia mi-au spus că ruda mea are trei din cele mai periculoase bacterii de pe suprafaţa pământului, bacterii care se dezvoltă în ţări precum Iraq şi Egipt„, a declarat apropiatul unui pacient.

Mai mulți doctori din patru spitale din Bucureşti au dat jurnaliștilor Gazetei Sporturilor 13 dosare medicale complete ale unor tineri care au murit după Colectiv. „Aceștia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infecțiilor. De fapt, foarte puțini dintre cei care au murit după o săptămână nu erau infectați!”, afirmă surse medicale. „Este realitatea pe care o ascund autoritățile și aceast lucru vrem să-l dovedim cu dosarele”, susțin medicii.

Unii dintre doctori nu neagă faptul că au făcut copii după dosare și ca să-și protejeze cariera în fața proceselor care vor veni. „Când vor începe să curgă despăgubirile, cei din Ministerul Sănătății și din conducerile spitalelor vor da vina pe noi”, anticipează medicii.

Spitalele de la care provin dosarele sunt Sf. Pantelimon, Spitalul de Arși, Spitalul Municipal de Urgență și Sf. Ioan.

Cauza morţii pentru toți cei 13: septicemie

Pacientul 1: A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu acinetobacter și klebsiella;

Pacientul 2: În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitalicești: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter şi klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală, inclusiv la colistin;

Pacientul 3: Este victima căreia i-au fost depistate în plăgi şi sânge cele mai multe bacterii, 7 la număr: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae;

Pacientul 4: La 5 zile de la internare a fost depistat cu 3 bacterii mortale în plăgi: E. clacae, pseudomonas spp şi acinetobacter;

Pacientul 5: Pe 5 noiembrie avea în răni bacteria pseudomonas spp, iar după 4 zile i-au fost depistate alte 3 bacterii: klebsiella, P Stuartii și acinetobacte;

CITEŞTE ŞI RAPORT. Flăcările din Colectiv, de şapte ori mai violente din cauza instalaţiei de ventilaţie

Pacientul 6: În ziua a 3-a analizele au depistat pseudomonas spp în arsuri, iar în ziua a 7-a au mai apărut acinetobacter şi Piocianic;

Pacientul 7: Pe 4 noiembrie i s-a depistat bacteria pseudomonas spp în secreţia traheală. O zi mai târziu, rana de pe piciorul drept a fost contaminată cu ap. providae stuartii;

Pacientul 8: Victima era deja contaminată pe 4 noiembrie cu pseudomonas spp pe rana de pe omoplat şi piocianic în secreţia traheală;

Pacientul 9: În a patra zi de la tragedie, victima avea căile respiratorii contaminate cu acinetobacter;

Pacientul 10: Pe 2 noiembrie, pacientul avea deja în plăgile de pe mâini acinetobacter, iar în zilele următoare a fost contaminat şi cu pseudomonas spp;

Pacientul 11: Victima a fost depistată cu pseudomonas spp chiar în prima zi, proba fiind prelevată de pe vârful cateterului;

Pacientul 12: A fost contaminat cu MRSA, o formă nouă a stafilococului auriu, rezistentă la antibiotice;

Pacientul 13: Analizele au evidenţiat acinetobacter în plăgile de pe mâini.

Problema infecţiilor nosocomiale a fost ridicată de foarte multe ori după tragedia din Colectiv, în momentul de faţă raportarea acestor infecţii făcându-se o dată pe lună. Potrivit medicului Adrian Stănculea, şeful secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă şi purtătorul de cuvânt al Spitalului de Arşi, nu în toate situaţiile se poate face raportarea.

„Ce nu înţelege multă lume din chestia asta este, ca să declari infecţia nozocomială de pe o plagă arsă nu poţi s-o declari doar prin ceea ce-ţi iese prin recoltare cu beţigaşul. Nu poţi. Îţi spune clar acolo în criteriile de declaraţii la infecţii de plagă arsă că trebuie curbură de ţesut, care înseamnă un fragment, se pune la biopsie, se pune la un aparat special, numai pe criteriul acesta poţi să declari. Simpla prezenţă a bacteriei în plagă nu înseamnă infecţie, înseamnă contaminare. De aceea pe mulţi nici nu poţi să-i declari pentru că nu ai aparatura necesară. Nu poţi să prezinţi toate probele la Babeş să ţi le lucreze, că am impresia că ei au, sau Balşul, nu ştiu care. E o aparatură scumpă care, fragmentul care ţi-l ia, ţi-l macerează, ţi-l pune”, a mai declarat pentru MEDIAFAX medicul Adrian Stănculea.

Vezi> RAPORT. Flăcările din Colectiv, de şapte ori mai violente din cauza instalaţiei de ventilaţie