Stericycle România a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că şi-a extins activitatea, ajungând la opt euro-regiuni, fiind unul dintre operatorii-cheie care procesează doar deşeuri periculoase, ceea ce înseamnă 670.000 de tone din totalul de 267 de milioane de tone de deşeuri pe care România le generează anual, adică 0,2% din total.

În portofoliul de clienţi Stericycle intră câteva zeci de spitale mari din Bucureşti, între care Spitalul Universitar, identificat drept cel mai mare generator de deşeuri medicale periculoase din ţară, dar şi spitale precum Elias şi cel de Arşi.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Anunţ catastrofal pentru sănătatea României: volumul pacienţilor ...

Cum reduci colesterolul mărit, principala cauză a apariției ...

O nouă metodă de combatere a poluării în România. Soluţii anti-praf cu alge marine. Unde va fi implementat proiectul

Alte peste 150 de spitale din ţară sunt clienţii Stericycle şi, din punctul de vedere al companiei, în toate unităţile medicale publice de la noi este impus un circuit riguros al deşeurilor: de la preluarea şi izolarea din spital, la transport în condiţii de securitate maximă şi incinerare. Doar cenuşa ajunge la groapa comună de gunoi.

Compania respectivă este aceeaşi care a intrat în vizorul autorităţilor de mediu, alături de Iridex, în urma mai multor sesizări potrivit cărora s-ar face culpabilă de mirosul pestilenţial din zona gropii de gunoi Chiajna-Rudeni.

„Tehnologia pe care o folosim noi şi modul în care neutralizăm noi deşeurile nu permit generarea unui astfel de miros. În primul rând, procesul de incinerare nu presupune miros pestilenţial. În aer nu este emis niciun fel de miros, este normal să existe confuzii, avem incineratorul în proximitatea locului respectiv, însă noi nu operăm cu deşeuri menajere şi nici doar în week-end. Tehnologia pe care o folosim noi nu emite niciodată hidrogen sulfurat”, a precizat, pentru Mediafax, Mihai Mihai, directorul general al Stericycle România.

Firea: Persistă fenomenul de poluare la groapa de gunoi de la Chiajna. Există riscul să se constate neîndeplinirea măsurilor stabilite

De altfel, potrivit directorului de reglementări, Cosmin Mănăilă, „în urma celor 32 de controale efectuate în ultimele 30 de luni la compania Stericycle de către instituţiile de resort, nu s-a aplicat decât o amendă, de 25.000 lei, pe care am plătit-o dar am contestat-o, şi aceea era pentru o chestiune de formă, pentru depozitarea pe platforma proprie betonată unor containere sigilate cu deşeuri ce urmau să fie neutralizate”.

CITEŞTE ŞI Campanie împotriva gropilor de gunoi din Bucureşti: „Trebuie să aducem în legalitate industria depozitării gunoaielor”