IOHANNIS: DNA a funcţionat cu motoarele TURATE în 2014. Situaţia recuperării prejudiciilor, INACCEPTABILĂ

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, marţi, la bilanţul pe 2014 al activităţii DNA, că activitatea procurorilor anticorupţie transformă ţara noastră într-un model privind combaterea corupţiei. Iohannis a spus că este susţinător necondiţionat al eforturilor DNA în consolidarea statului de drept.

24 feb. 2015, 10:40
IOHANNIS: DNA a funcţionat cu motoarele TURATE în 2014. Situaţia recuperării prejudiciilor, INACCEPTABILĂ

Klaus Iohannis a apreciat că activitatea de combaterea corupţiei este vitală pentru statul român. „Sunt aliatul dumneavoastră necondiţionat în combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept”, a declarat Iohannis.

Preşedintele a spus că programul său ca şef al statului, „România lucrului bine făcut”, presupune şi o combatere eficientă a corupţiei. „Datele şi cifrele din raportul de activitate arată că DNA a funcţionat cu motoarele turate. Am apreciat rezultatele record obţinute în 2013.

DISCURSUL INTEGRAL AL PREŞEDINTELUI:

„Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ședința de bilanț a Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2014. Un prim aspect pe care vreau să îl remarc este faptul că, de la momentul înființării instituției dumneavoastră și până astăzi, fața societății românești este profund schimbată. România anului 2015 nu mai e România anului 2005, când a fost constituit Parchetul Național Anticorupție, precursorul actualei Direcții Naționale Anticorupție. Zece ani la scara istoriei unui stat pot părea un termen foarte scurt. Cu toate acestea, în acești zece ani am fost cu toții martorii unei importante schimbări: creșterea capacității instituționale a statului de a lupta împotriva corupției.

Dar, în acest interval de timp, nu numai instituțiile s-au schimbat, ci și mentalitatea oamenilor. La nivelul societăţii a dispărut sentimentul neputinţei şi al acceptării tacite în faţa corupţiei mici şi mari. Începutul schimbării profunde pleacă de la respingerea fenomenului corupţiei la orice nivel şi de la înţelegerea faptului că în viaţa publică nu există altă cale decât corectitudinea şi respectarea legii. Cei care se abat de la aceste principii trebuie să răspundă în faţa justiţiei. DNA, alături de toate celelalte autorități ale statului, îşi face în mod eficient datoria în lupta anticorupţie.

CITEŞTE ŞI IOHANNIS şi PONTA, la bilanţul DNA. Kovesi: În 2014 au fost cei mai mulţi DEMNITARI de rang înalt investigaţi

România lucrului bine făcut este o țară în care lupta anticorupție este o prioritate a mea ca Președinte, pentru că de această luptă depinde existența statului român. Deși este o instituție tânără, DNA și-a câștigat, pas cu pas, un loc merituos printre cele mai bine situate instituții în încrederea cetățeanului. La această performanță, recunoscută inclusiv de Comisia Europeană, au contribuit mulți factori: o echipă de procurori și polițiști care își fac treaba cu profesionalism și responsabilitate, un cadru legislativ adecvat, sprijinul acordat de alte autorități ale statului român, susținerea din partea organismelor internaționale, și, nu în ultimul rând, implicarea societății civile.

Datele şi cifrele din raportul de activitate reflectă, într-adevăr, faptul că DNA a funcţionat cu motoarele turate în 2014. Vă felicit și vă încurajez să mergeți mai departe. Am apreciat în mod deosebit rezultatele record pe care le-aţi atins anul trecut şi pe care, pe scurt, vreau să le menționez: cel mai mare număr de dosare instrumentate într-un an, cel mai mare număr de rechizitorii și, foarte important, cel mai mare număr de soluții definitive de condamnare pronunțate în dosare de mare corupție instrumentate de DNA în anii anteriori. Calitatea activităţii DNA trebuie evaluată în legătură și cu astfel de indicatori. Ei sunt cea mai bună dovadă că DNA funcționează independent și în conformitate cu legea. Aceste performanțe sunt rezultatul unor eforturi deosebite, pentru care vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Un alt aspect la care aș dori să mă refer este cel al anchetelor desfășurate de DNA și care vizează oameni din sfera publică, mai ales politicieni. Trebuie să depășim definitiv situațiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Sper ca partidele politice să-şi respecte angajamentul asumat public de a face mai simple şi mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiţiei. Mi-aș dori, de asemenea, să nu mai existe presiuni asupra justiţiei din zona politică, să nu mai avem declarații ale oamenilor politici care vizează cazuri instrumentate de procurori sau judecători. Este de apreciat aici promptitudinea cu care CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, a reacţionat în astfel de situaţii şi a contribuit, prin poziţiile sale publice, la aşezarea discursului public într-un registru de echilibru şi responsabilitate.

Aș vrea, totuși, să adaug că există în România și mulţi oameni politici onești, cu bune intenții, care şi-au dedicat activitatea comunităţilor lor și care este de dorit să se implice cât mai mult în viața publică, să-și pună profesionalismul în slujba cetățenilor pe care îi reprezintă sau îi vor reprezenta. În acest fel vor reapărea încrederea şi parteneriatul dintre cetăţeni şi clasa politică.

CITEŞTE ŞI VICTOR PONTA, la DNA: Vă invidiez pentru independența și rezultatele pe care le-ați avut în 2014

Activitatea DNA şi a instituţiilor justiţiei mai are încă un efect pe care doresc să-l subliniez. România se transformă treptat în model şi inspiraţie pentru alte ţări în ceea ce priveşte o luptă eficientă împotriva corupţiei.

Doamnelor și domnilor,

Nu aș putea încheia acest discurs fără a mă referi la două importante chestiuni, devenite recurente în ultimul timp: recuperarea prejudiciilor și resursele de care dispune parchetul anticorupție. Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autoritățile statului. Recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează fenomenul. Situația din prezent – în care gradul de recuperare și executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanțelor este în cuantum de aproximativ 10% – este, pur și simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă și solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanță deosebită.

În același timp, cred că o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spații de lucru, resurse umane sau buget. Cu toții am avea de câștigat din această investiție publică pentru că ar fi o investiție în viitorul națiunii noastre. Pe termen mediu şi chiar lung, măsura eficienţei activităţii DNA ar trebui să fie dată nu numai de numărul de condamnări, ci şi de reducerea efectivă a actelor de corupţie. Cred că putem împreună să construim o societate în care tentaţia corupţiei scade nu doar de frica pedepsei, ci în urma asumării de către noi toţi, şi în special de clasa politică, a unor principii şi valori care ţin de corectitudine, integritate şi responsabilitate. Și înainte, dar și după ce am devenit Președinte am spus răspicat că vreau să punem România pe picioare. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de instituții puternice, iar DNA este, în România anului 2015, o instituție-cheie care contribuie la întărirea statului de drept.

Rolul meu principal ca Preşedinte este acela de a sprijini acest demers și de a încuraja celelalte instituții ale statului să coopereze, potrivit competențelor ce le revin, pentru atingerea acestui scop. Sunt aliatul dumneavoastră necondiționat în această luptă pentru combaterea corupției și întărirea statului de drept. Vă mulțumesc și vă doresc succes în activitate în continuare!”