Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, joi, la Palatul Cotroceni,  pe ambasadorii români acreditați în străinătate. 

În discursul ţinut, şeful statului a spus că vrea ca reuniunea anuală a diplomației românești să nu se transforme într-una formală, "pe care o bifăm în fiecare an".

Principalele declaraţii făcute de preşedinte:

- În primele luni ale mandatului meu de Președinte am acordat o atenție deosebită politicii externe nu formal, doar ca domeniu care intră în atribuțiile mele constituționale, ci ca mijloc de atingere a obiectivelor și intereselor pe care le avem ca stat și în beneficiul cetățenilor români. Într-o lume profund globalizată și puternic interconectată, performanța politicii externe se reflectă în mod direct asupra societății românești.

Am făcut astfel trecerea la o altă etapă în politica noastră externă, pe care am gândit-o continuând direcțiile majore stabilite în trecut, dar mai activă și mai creativă în raporturile cu partenerii strategici și cu celelalte state, precum și în interiorul organismelor din care facem parte. A face cunoscută și auzită în lume vocea statului român și a cetățenilor noștri reprezintă pentru mine, ca Președinte, o prioritate. Aceasta presupune un efort de comunicare, relaționare și coordonare, pe care dumneavoastră, reprezentanții corpului diplomatic, sunteți chemați să-l continuați și să-l extindeți. Președintele poate face anumite lucruri, dar nu le poate duce la bun sfârșit de unul singur. România o reprezentăm noi toți, iar cetățenii noștri așteaptă, pe bună dreptate, rezultate concrete.

 - Sunt convins că ceea ce construim acum în politica externă se va reflecta pe termen mediu și lung în mod pozitiv asupra societății românești, dacă știm să ne urmărim obiectivele cu seriozitate, consecvență și lucrând ca o echipă. Această etapă a politicii externe va presupune, de asemenea, o evaluare sinceră asupra lucrurilor care nu funcționează, asupra zonelor unde suntem eficienți sau, dimpotrivă, avem sincope.

- În același timp, și politica internă a început să intre într-o nouă etapă. Doresc să subliniez acest lucru apăsat, pornind de la celebra formulare: „Dați-mi o bună politică internă și vă voi da o bună politică externă!".

Politica internă trece treptat într-un ciclu de stabilitate, dialog, consens pe teme majore. Climatul politic începe să se schimbe în raport cu anii precedenți și, pentru prima dată după o lungă perioadă de conflict permanent, pe probleme care privesc interesele României s-a putut obține consens.

Sunt bucuros să constat și că actorii politici, putere și opoziție, au înțeles că, dincolo de contradicțiile inerente, firești în democrație, există și calea dezbaterii și dialogului. În aceste prime luni ale anului 2015, consultările au devenit normalitate.

Obiectivul meu este ca în politica internă să păstrăm și să dezvoltăm acel set de argumente care să creeze încredere în România în plan extern. Includ aici nu doar cele de mai sus, ci și întărirea mecanismelor democratice, continuarea luptei împotriva corupției, întărirea statului de drept și, desigur, independența justiției. Sunt mesaje pe care vă rog să le transmiteți cât se poate de clar și ferm în dialogurile dumneavoastră externe.

-  În cadrul Uniunii Europene avem nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de solidaritate și unitate. Respingerea fermă a discursului anti-european și păstrarea încrederii cetățenilor în politicile comune sunt prioritare. Din acest punct de vedere, sunt bucuros să constat că cetățenii României sunt printre cei mai atașați de valorile europene, dar și de Uniunea Europeană, ca expresie a acestor valori și ca instrument de concretizare a lor în beneficiul oamenilor.

- Vom continua să sprijinim eforturile depuse de Republica Moldova, Georgia și Ucraina pe calea reformelor menite a înscrie aceste state pe un traseu european. România va continua să fie cel mai puternic aliat în parcursul european al Republicii Moldova. Avem în vedere în egală măsură susținerea ca atare în interiorul UE și în dialogul cu celelalte state membre, dar și sprijinul direct și concret, în plan bilateral, al eforturilor Republicii Moldova în plan intern pentru apropierea de Uniunea Europeană, până la integrare.

- Aderarea la spațiul Schengen va continua, desigur, să fie un obiectiv al perioadei următoare. Dincolo de îndeplinirea condiţiilor aferente, este important să reiterăm că includerea României în acest spaţiu va contribui la întărirea securității frontierelor externe ale Uniunii.

 - În planul relațiilor bilaterale, România se profilează, de asemenea, ca un actor predictibil. Există în continuare oportunități deosebite care derivă din parteneriatele strategice și raporturile privilegiate pe care le avem atât cu Statele Unite ale Americii, cât și cu țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, Regatul Unit, Polonia și cu celelalte state membre din Uniunea Europeană sau cu Turcia.

Alături de implicarea noastră prioritară în identificarea și implementarea celor mai adecvate abordări în spațiul nostru de apartenență, dorim, deopotrivă, raporturi mai intense cu ansamblul zonelor lumii, cu Canada, cu statele din Vecinătatea Sudică a Europei și Orientul Mijlociu, cu Zona Asia-Pacific, în mod deosebit cu China, dar și cu țări precum Japonia, India, Coreea de Sud sau țările ASEAN, precum și cu statele din America Latină și Africa. În spiritul aceleiași abordări integratoare, vom urmări să dezvoltăm relațiile cu actorii emergenți din alte regiuni, într-o logică a complementarității intereselor.

- Ne aflăm într-o nouă paradigmă a situaţiei internaţionale, într-un context de securitate internaţional şi regional volatil. Va trebui să facem față unor provocări complexe, iar diplomaţia română va avea în această privinţă responsabilităţi majore.

În spiritul angajamentelor sale, România sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și reafirmă caracterul inacceptabil al încălcării dreptului internațional, prin anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Sprijinim eforturile pentru soluţionarea paşnică a conflictului din estul Ucrainei, respectarea şi implementarea Acordurilor de la Minsk, a angajamentelor asumate de participanți, rolul important al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE, la care și țara noastră contribuie cu monitori în teren. Este important să evităm consolidarea unui nou conflict înghețat.

O altă provocare majoră la nivel european va continua să o reprezinte, fără îndoială, migrația. Mă refer aici atât la punerea în practică a măsurilor convenite în materie de relocare a solicitanţilor de protecţie internaţională sau a eforturilor de combatere a traficului ilegal de persoane, cât și la identificarea şi implementarea unor soluţii durabile de dialog şi cooperare cu statele terţe, care să conducă la eliminarea cauzelor profunde ale acestui fenomen.

- La sfârșitul lunii septembrie voi participa, la New York, la Adunarea Generală ONU și la summit-ul ONU la care va fi adoptată Agenda de dezvoltare post-2015. Va fi un bun prilej pentru a reitera ataşamentul României faţă de obiectivele şi valorile organizaţiei mondiale, precum şi respectul constant faţă de acţiunile instituţiilor din sistemul ONU, ca principal cadru global de cooperare între state şi de codificare a unor norme de conduită şi drept internaţional.

- Privind pe termen mai lung, după cum știți, România va deţine în al doilea semestru al anului 2019, pentru prima dată, Preşedinţia Consiliului UE. Va fi prima acțiune internațională majoră pe care țara noastră o va desfășura după celebrarea centenarului Marii Uniri, în 2018.

Nu există altă opțiune decât să fim la înălțimea acestui moment, cu temele făcute și să știm ce vrem. Va fi o responsabilitate deosebită şi un exerciţiu complex, a cărui pregătire trebuie deja demarată.

-Nu în ultimul rând, relația cu românii de pretutindeni este o componentă esențială a acțiunii noastre externe.

Vom sprijini în continuare cu consecvență obiectivul naţional ca diaspora noastră să se consolideze în termeni de identitate, statut, prosperitate economică şi dinamică socială, iar comunitățile românești să se afirme tot mai puternic drept factor de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele în care trăiesc.

Asigurarea şi promovarea drepturilor românilor din afara granițelor, legate de statutul, de rădăcinile materiale şi spirituale, de rolul participativ, rămân o datorie fundamentală pentru România. Un astfel de drept este cel de vot. Am spus-o și o repet, pentru că nu vreau să uităm ce s-a întâmplat: situații precum cea din noiembrie 2014 nu au voie să se repete. Reamintesc că anul 2016 este unul electoral și vreau să fac încă de pe acum un apel la responsabilizarea tuturor celor implicați în organizarea și buna desfășurare a acestui exercițiu electoral. Procesul va fi mult facilitat de introducerea votului prin corespondență. Sper ca actorii politici să ajungă la o înțelegere și să își respecte promisiunea pe care au făcut-o românilor din străinătate în acest sens.

Este nevoie de eforturi sporite pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor legitime ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate de a li se oferi servicii şi asistenţă consulară la standarde specifice unui stat membru UE. În ultima perioadă am consemnat progrese în îndeplinirea acestui deziderat, dar mai sunt încă multe lucruri de îmbunătățit. Am convingerea că veți acorda importanța cuvenită acestei laturi extrem de importante a activității diplomatice.

- După cum spuneam, politica externă a intrat într-o etapă nouă, cu multe necunoscute, dar şi oportunităţi. Va fi nevoie să înţelegem cât mai bine fenomenele cu care ne confruntăm şi să ne adaptăm modul de reacţie, dar să fim și anticipativi și proactivi. Într-un astfel de context, o acţiune diplomatică dinamică şi modernă este indispensabilă. Am convingerea că profesionalismul dumneavoastră se va manifesta şi în continuare, iar împreună vom putea consolida profilul României puternice în Europa și în lume.