Mărturia lui Ion Stoica, fostul primar al oraşului Buftea

– În anul 2009, în luna martie, am fost invitat la inaugurarea unei vile aici, în Buftea. Acolo a participat şi domnul ministru la vremea respectivă, domnul Vasile Blaga, şi discutând despre oraş, aveam o stradă care era… din 3000 de metri lungime, 1700 erau asfaltaţi, 1300 erau piatră.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Emilia Ghinescu, acuzată de complicitate într-un dosar de fraudă! ...

Dumitru Buzatu iese din pușcărie. Decizie de ultima oră în ...

„Domnule, de ce nu asfaltezi şi tu strada, să putem să circulăm lejer pe strada respectivă, să ieşim mai uşor pe DN 7?”, a intrebat Blaga. Şi eu am spus că nu am posibilitatea financiară. Şi nu-mi pot permite să bag banii pe o stradă în câmp atâta vreme cât cetăţenii care locuiesc în zonă de zeci de ani de zile au piatră la poartă. A făcut o cerere către dânsul prin care mi s-a aprobat, printr-o hotărâre de Guvern, suma de 25 de miliarde vechi pentru „reabilitare strada Independenţei şi adiacent” ce era în zona respectivă. Banii veneau de la guvernul Boc!

– Surpriza este că aceşti bani n-au ajuns niciodată la Buftea! Banii veniţi de la Guvern, chiar dacă a fost acea hotărâre de Guvern, au venit la Consiliul Judeţean. Consiliul Judeţean trebuia să facă mai departe transferul către Primăria Buftea. Banii ăştia n-au ajuns niciodată la Buftea! Asta se-ntâmpla în luna martie, în 2009. În luna august, poe data de 20 august, eu am plecat în concediu legal, de odihnă. Am fost plecat din ţară. A doua zi am fost sunat de viceprimar care mi-a spus: „Domnule, a venit o firmă care asfaltează strada!”.

Zic: „Cum să vină cineva să asfalteze strada, că strada este a noastră!”

„Nu, domnule! Are contract, are absolut tot!”

„Domnule, eu sunt plecat, eu n-am cum să vorbesc cu ei, dar nu e legal! Nu are voie să facă aşa ceva! Pentru că strada este a noastră şi numai noi putem s-o asfaltăm!”

Iniţial i-am spus: „Opreşte lucrările, nu-i lăsa pentru că nu cunosc despre ce este vorba sau vezi despre ce este vorba! Ai rămas în locul meu, iei hotărârile respective!”

El era foarte supărat pe mine cum că aş fi ştiut şi nu i-am spus, dar habar n-am avut nici eu! În momentul în care am venit eu din concediu, strada era aproape finalizată! 

***

În 2012 a început să fiu chemat la DNA şi mi s-a spus că a asfaltat strada şi aş fi luat o maşină şpagă. Eu nu-i cunosc nici în ziua de astăzi pe cei care au asfaltat strada. Nu i-am văzut niciodată şi din dosar am înţeles că s-a plătit undeva la 15 miliarde. În documente. Pe acea stradă. Din punctul meu de vedere acea stradă este făcută ilegal, dar nu de mine! 

***

Un domn care era în preajma mea, aşa-zis prieten, nu puteai să pleci undeva că el era prezent, a venit la mine şi… vă spun şi data când… pe data de 22.03.2011… eu am făcut un denunţ. Pentru că acest domn a venit la mine şi mi-a cerut bani să-i rezolve dosarul de la DNA. Eu neştiind că am un dosar la DNA! Eu am fost chemat ulterior! 

Reporter: Câţi bani a cerut şi pentru cine erau?

– Deci mi s-au cerut iniţial 5.000 de euro şi pentru el o excursie s-o plătesc eu, în Viena. Şi mi-a spus că el este foarte bun prieten cu un domn Papici, cu o doamnă procuroare blondă şi cu un domn, Smarandache, care este la DNA. Ulterior, procuroarea respectivă m-a anchetat pe mine! Doamna Roşu…

Deci după ce eu am făcut un denunţ împotriva lor, am rămas surprins, eu neştiind cine sunt la vremea respectivă, nici nu m-a interesat! Eu am crezut că individul ăsta chiar vorbeşte prostii! Dar am constatat ulterior că persoanele pe care eu le-am reclamat au fost cei care m-au anchetat, care mi-au făcut dosarul! 

***

Am mai avut o surpriză: pe data de 29.11.2016, a fost pus liber de comisia de la Penitenciar. Comisia de la penitenciar are un judecător de drepturi şi libertăţi. Am ajuns la Judecătorie, la Găeşti, doana judecător m-a pus liber, a aşteptat motivarea, că aşa este legal, şi aşteptam să primesc un termen pentru a merge la Tribunal. Pentru că DNA-ul a făcut contestaţie. Am avut surpriza, la şedinţa respectivă, nu ştiu cum am avut eu norocul ăsta, să vină domnul Negulescu – Portocală!

Da! Am văzut şi eu la televizor! Iar dânsul s-a opus! De ce? Pentru că e perioada prea scurtă şi consideră dânsul că nu sunt eu reabilitat! Păi m-a văzut în viaţa lui vreodată?! Atunci m-a văzut! Dar putea să citească dosarul! Nu? Cert este că am tot aşteptat… A venit luna decembrie, a venit luna ianuarie. Nimic! Dosarul meu n-a ajuns la Tribunal! Atunci, mama, care s-a speriat şi ea, şi e o femeie bătrână, a angajat un avocat. Şi avocatul respectiv a început să meargă după dosar. A mers la Judecătorie… nu era acolo. I s-a spus, că nu-ţi dă nimeni scris, că este la DNA, la Prahova. Că l-a luat domnul Negulescu şi e dosarul acolo, să-l studieze. Şi aşa am stat în plus…

Am primit termen pe 15 februarie. În 15 februiarie, când am ajuns acolo, mi s-a spus că nu există procuror DNA să vină la instanţă în ziua respectivă şi că o să mă mai amâne două săptămâni. Se joacă cu viaţa omului! Se joacă cu nervii tăi, se joacă cu sănătatea ta, se joacă cu tot! Deci dosarul a stat la Portocală două luni! 

Reporter: Negulescu a vrut să vă pedepsească, probabil, pentru denunţul care-i viza pe colegii lui? Pe Papici, pe Roşu?

Probabil. Nu ştiu! Dar eu nu am o problemă în speţă cu DNA-ul. Eu nu am o problemă cu o instituţie anume. Nu. Eu am o problemă cu oamenii respectivi. Pentru că ei ajung pe nişte funcţii şi din punctul meu de vedere fac nişte abuzuri! Şi nu cred că şefii instituţiilor ştiu! Iar dacă ştiu, e mai grav!

La mine nu există nici denunţ, nu există nici reclamaţie, există o foaie pe care sunt trei rânduri! Nu are dată, nu are nume, nu are absolut nimic! Pe un colţ scrie „Doamna procuror, vă rog să vă sesizaţi! Semnat: Papici!”