„Respinge solicitarea apelantului inculpat de reaudiere a martorilor audiaţi în faza de urmărire penală şi în faţa instanţei, inclusiv a martorilor Jonathan Calvert şi Claire Newell. (…) Respinge solicitarea apelantului inculpat de audiere în calitate de martor a numiţilor Dragoş Andrei, Traian Băsescu şi George Maior”, se arată în hotărârea instanţei, arată News.ro.

Cei cinci magistraţi din completul care judecă dosarul lui Adrian Severin au decis ca fostul europarlamentar să depună o serie de înscrisuri şi i-au respins cererea de efectuare a unei expertize tehnice criminalistice cu privire la înregistrările audio-video în mediul ambiental şi a convorbirilor telefonice efectuate de el cu cei doi ziarişti britanici, martorii Jonathan Calvert şi Claire Newell.

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Instanţa a stabilit următorul termen de judecată în 14 noiembrie, acesta fiind şi ultimul din dosarul lui Adrian Severin.

La termenul din 10 octombrie, Adrian Severin a solicitat audierea fostului preşedinte Traian Băsescu şi a fostului şef al SRI George Maior, în dosarul în care este judecat pentru trafic de influenţă.

Traian Băsescu spunea atunci, întrebat dacă acceptă să fie audiat în dosarul lui Adrian Severin, că va merge ”în orice situaţie” la instanţa dacă este chemat.

„A venit la mine în birou. Eram preşedinte. S-a cerut şi a venit. Am crezut că are lucruri importante”, a spus Băsescu, întrebat dacă a avut vreo întâlnire cu Severin aşa cum susţine acesta.

Citeşte şi: Traian Băsescu şi George Maior, audiaţi în dosarul lui Adrian Severin. Reacţia fostului preşedinte 

Adrian Severin a solicitat instanţei audierea mai multor martori, în susţinerea apelului formulat după decizia prin care a fost condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011 ar fi acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la „Sunday Times” de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care cei doi pretindeau că o susţin.

Fostul europarlamentar a arătat, în declaraţia dată în faţa instanţei de apel, că se simte nevinovat şi că l-a anunţat pe fostul preşedinte Traian Băsescu despre întreagă situaţie, imediat după izbucnirea scandalului.

”Am informat verbal Parlamentul European că urmează să semnez un contract de consultanţă, urmând să-l trec în următoarele şase luni în declaraţia de interese. L-am anunţat şi pe Traian Băsescu după izbucnirea scandalului. Mi-a spus că sunt nevinovat şi că tratează acest caz ca pe unul de siguranţă naţională”, a arătat Severin în declaraţia sa.

El le-a mai spus judecătorilor că ”sunt mii de amendamente depuse de europarlamentari ca urmare a cererilor firmelor de lobby, lucru recunoscut şi legal din punct de vedere regulamentar”.

Adrian Severin a precizat că ar fi înţeles din start intenţiile celor ce l-au abordat, i-a catalogat drept ”tineri şi fără experienţă”, şi că a continuat discuţiile cu ei într-o încercare de a-i descuraja.

Fostul europarlamentar a mai afirmat în faţa magistraţilor ICCJ că înregistrările de la dosar ”sunt amputate”, că ”mesajul nu este real” şi că ”s-a deturnat sensul”.

Adrian Severin a fost condamnat, pe 23 februarie 2016, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost pus sub acuzare în calitate de europarlamentar, decizia nefiind definitivă. Fostul europarlamentar a fost trimis în judecată de procurori pe 11 septembrie 2013 pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

La momentul investigaţiei jurnalistice, trei europarlamentari – Adrian Severin, fostul ministru sloven de Externe Zoran Thaler şi fostul ministru austriac de Interne Ernst Strasser – ar fi acceptat „să-şi vândă serviciile” unor jurnalişti ai ziarului „The Sunday Times”, care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul „ajutorului” pentru adoptarea unor amendamente.